10 ani a durat aprobarea din partea autorităților SUA pentru exportul salamului de Sibiu produs la Bacău/ Anul trecut Cris-Tim a fost și el acreditat

La 10 ani de când Agricola a înaintat o solicitare pentru acreditarea exporturilor în SUA, validarea acestei solicitări va permite companiei să exporte la americani salamul de Sibiu. Agricola este al doilea producător de salam de Sibiu acceptat de Food Safety and Inspection Service (FSIS) din SUA, după ce anul trecut obținuse și Cris-Tim acordul americanilor.

„Abia în septembrie 2021 am primit vizita oficială din partea Departamentului de Agricultura (USDA) – serviciul de inspecție și siguranță alimentară, unde am «trecut» etapa finală specifică procesatorilor. Ne-am aliniat în integralitate la toate condițiile impuse pentru obținerea certificării de export SUA, cu eforturile și costurile aferente”, declară Angelica Șmil, Director General Salbac SA.

Agricola este unul dintre cei mai mari producători de carne de pui din România şi principalul exportator din această categorie. Compania deţine 18% din piaţa cărnii de pui, este lider cu 9% din piaţa de semipreparate şi produse de tip ready-meal, iar Salamul de Sibiu Agricola este lider în total segment Salam de Sibiu comercializat în România cu 42% cotă de piaţă, medie, în valoare (Nielsen).

Grupul Cris-Tim a fost acreditat pentru exportul salamului de Sibiu IGP pe piaţa din Statele Unite în mai 2023, tot urma unui audit al Food Safety and Inspection Service (FSIS) efectuat în România. Pentru redeschiderea pieţei americane pentru carnea şi produsele din carne din ţara noastră, echipa tehnică din cadrul Grupului Cris-Tim a fost în contact permanent cu ANSVSA, FSIS şi cu Serviciul de Inspecţie pentru Sănătatea Animalelor şi a Plantelor din cadrul Ministerului american al Agriculturii (USDA-APHIS), au transmis reprezentanții companiei.

În prezent, salamul de Sibiu este produs de mai multe firme

În prezent, salamul de Sibiu este produs de mai multe firme. În anul 2016, mai multe fabrici au obținut atestat european care le dă dreptul la exclusivitate pe piaţă pentru salamul de Sibiu, astfel că le-au cerut celorlalţi producători, neatestaţi, să-şi retragă mezelurile cu aceeaşi denumire. Este vorba de Agricola Bacău, Aldis, Reinert, Salsi şi Scandia.

Pe piața americană există salamuri având o rețetă similară celui de Sibiu, prețul unui baton variind între 23-30 de dolari americani.

În septembrie 2021 reprezentanții Food Safety and Inspection Service (FSIS) au venit în România pentru a discuta cu oficialii români (de la ANSVSA) despre reluarea exporturilor de produse din carne în recipiente ermetic închise (conserve) și demararea exporturilor de salamuri crud-uscate din România în SUA.

Câteva luni mai târziu, în iulie 2022 a avut loc o întâlnire tehnică la sediul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA),cu reprezentanții unităților producătoare de Salam de Sibiu. După cum spuneam mai sus, în 2023 a fost obținută validarea pentru exportul salamului de Sibiu de către Cris-Tim, iar în acest an pentru Agricola Bacău.

Istoria salamului de Sibiu

Istoria celebrului produs poate fi trasată până la sfârșitul secolului al XIX-lea când, în inima Carpaților, a început să se producă un salam uscat denumit ”salam de iarnă”, ulterior ”salam din vama Sibiu” și, în cele din urmă, ”Salam de Sibiu”. Acest nou produs reușește să atragă atenția populației din zonă, dar și de peste hotare și, în scurt timp, devine un etalon pentru toată lumea.

Principalii fabricanți de Salam de Sibiu de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX au fost Jozsef Theil și Filippo Dozzi. Cei doi producători de mezeluri au transformat Salamul de Sibiu într-un produs de lux care nu lipsea de la cele mai simandicoase mese.

Produsul era însoțit de documente de export ce purtau viza Vama Sibiu (locul prin care se realiza tranzitul către teritoriul austro-ungar), și așa a început să fie cunoscut de către colaboratorii de peste hotare, pentru acest motiv, drept „Salam din Vama Sibiu”. Ulterior, după consolidarea relațiilor de export prin acel punct, acești parteneri externi au ajuns să se refere la sortiment în cererile pe care le transmiteau către întreprinderile din Sinaia și Mediaș drept „Salam de Sibiu”.

În anul 1948, toate fabricile producătoare de Salam de Sibiu sunt naționalizate și trecute în proprietatea statului, pe perioada regimului comunist fiind deschise 3 (trei) noi fabrici, la Mediaș, Bacău și Bihor. Imediat după căderea regimului, au mai fost deschise și alte unități de producție, la Călărași și la Brașov-Feldioara.

Începând cu anii 1950, exporturile de Salam de Sibiu cresc exponențial, corespunzător unei cereri din ce în ce mai mari din țări precum SUA, Austria, Republica Federală Germană, Cehoslovacia, Israel, Belgia, Suedia și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.

Exporturile au continuat însă și după căderea regimului comunist. Spre exemplu, până la reluarea capacității de producție pentru piața din România în anul 1996, fosta fabrică Salconserv a exportat în exclusivitate către țări precum S.U.A., Marea Britanie, Germania, fosta Uniune Sovietică și Japonia (Sursa)

Sursa foto: DreamsTime / Ioana Grecu