Bogdan Putinică, director general Microsoft România: Dosarul cu șină ar putea dispărea în trei ani. De ce România este într-un „Ev Mediu tehnologic” și ce putem învăța de la Republica Moldova

​De ce dosarul cu șină va dispărea abia în câțiva ani? De ce, deși suntem înconjurați de tehnologie, România este încă într-un „Ev Mediu tehnologic”? De ce, dacă este să comparăm România și Republica Moldova la serviciile de e-guvernare, comparăm „vorbitorii” cu „făcătorii”? Într-un interviu realizat de HotNews.ro cu Bogdan Putinică, directorul general al Microsoft România puteți citi despre aceste lucruri, dar și despre cloud-ul guvernamental, atacuri cibernetice, munca hibridă și războiul din Ucraina.

Informația pe scurt:

• Cloud-ul guvernamental este o evoluție spre normalitate. Este o minunăție de oportunitate. Nu contează așa de mult cine va construi cloud-ul, ci important este „să nu ne furăm căciula în mod tradițional românesc ”, spune șeful Microsoft România. Cloud-ul nu trebuie să ajungă să fie un eșec, să nu ajungă să fie „o jucărie scumpă care o să stea într-un colț ca alte scannere și CT-uri care au ruginit degeaba prin spitalele țării”.

• Bogdan Putinică, despre dispariția dosarului cu șină: A apărut legea, OK, un an de zile o să ne lămurim cum funcționează legea, un an de zile mai stăm să ne gândim cum o aplicăm și probabil cam din anul al treilea o să înceapă lucrurile să se miște

• România este într-un „Ev Mediu tehnlogic”, fiindcă vorbim mult mai mult decât facem, iar faptul că nu prea suntem în stare să facem, ne trage în jos. Avem foarte multe de învățat de la Republica Moldova la servicii de e-guvernare. „Este o țară care a avut o viziune și a avut curajul de a implementa acea viziune. Este diferența dintre vorbitori și făcători. Nu doar că au avut o strategie, dar s-au ținut de ea”, spune Putinică, referindu-se la R Moldova.

• În ultima perioada a crescut mult numărul de atacuri cibernetice la adresa companiilor în Europa. În România, suntem bine apărați împotriva atacurilor și despre foarte multe dintre ele nu aflăm, fiindcă instituțiile de profil își fac treaba în acest domeniu.

• Lucrul hibrid este peste tot și va persista „Acest mediu de lucru care este hibrid, flexibil, elastic, în care oamenii lucrează de unde le convine și de unde pot, a devenit normalitate”.

• Aproximativ 2.000 de persoane lucrează pentru Microsoft în România, dintre care 1.400 sunt în București. Numărul de angajați a crescut în 2022 și ar putea urma o creștere și în 2023. Interviul cu Bogdan Putinica a avut loc în decembrie 2022.

România este a doua țara ca număr de angajați pentru Microsoft în Europa

Aproximativ 2.000 de persoane lucrează pentru Microsoft în România, dintre care 1.400 sunt în București și restul sunt în Iași și Timișoara. Numărul de angajați a crescut și în 2022, și din cauza războiului din Ucraina, iar România este al doilea cel mai mare sit al companiei în Europa, după Irlanda. Sit-uri sau divizii care s-ar fi stabilit în Ucraina nu au mai fost mutate acolo, ci o parte au avut ca destinație România.

L-am întrebat pe Bogdan Putinică cum va fi anul 2023 pentru Microsoft România:

„Ne pregătim, în linii mari, pentru aceleași lucruri. Dezvoltarea la nivel de organizație locală, cum se vede și piața de IT în România, este în fierbere, este foarte mare presiune din acest punct de vedere. Presiune pe angajat, pe păstrat oameni, pe scalat echipe. Nu suntem numai noi pe piața din România”.

2023 ar putea aduce o creștere a numărului de angajați după tendința din ultimii ani, însă oficialul Microsoft nu a dat cifre legate de așteptări.

Când va dispărea dosarul cu șină

Dosarul cu șină este un simbol al birocrației și milioane de români sunt înfuriați de el, la aproape orice vizită la diverse instituții. O schimbare vine la orizont, pentru că legea care prevede eliminarea dosarului cu șină în instituțiile publice, adoptată la începutul lunii decembrie de Camera Deputaților, a fost promulgată de către președintele Klaus Iohannis în primele zile din 2023. Prin acest act normativ, este eliminată obligativitatea ca românii să adune în dosarele depuse la diverse instituții copii după documente emise de instituţiile statului.

I-am cerut lui Bogdan Putinică să dea o estimare despre când dosarul cu șină va dispărea aproape total.

„În general, dacă luați un termen guvernamental sau politic: a apărut legea, OK, un an de zile o să ne lămurim cum funcționează legea, un an de zile mai stăm să ne gândim cum o aplicăm și probabil cam din anul al treilea o să înceapă lucrurile să se miște. Mi-aș dori ca peste un an să ne vedem aici la această masă și să râdem amândoi și să spunem că nu am avut dreptate, dar eu cred că peste trei ani și ceva ne vom elibera de cutumele acestea”

Cloud-ul guvernamental – O ocazie pe care România nu trebuie să o rateze

Este unul dintre cele mai mari proiecte de tehnologie din istoria României și, fără îndoială, unul dintre cele mai complexe. Sunt alocați aproape 600 milioane euro din PNRR și ​aproximativ 30 de autorități și instituții publice vor fi conectate la viitorul cloud guvernamental, într-o primă fază. Nu au început încă licitațiile și vor mai trece doi ani și ceva până vor fi funcționale primele elemente.

Pentru cetățeni, cloud-ul ar trebui să însemne acces direct la toate serviciile publice, prin folosirea formularelor electronice disponibile în cloud și ar trebui să nu mai fie nevoie de deplasările fizice la ghișee. Cel puțin în teorie, toate instituțiile vor fi interconectate în cloud, iar cetățeanul va putea solicita și primi documente de oriunde, oricând.

L-am întrebat pe șeful Microsoft România ce crede despre propunerea românească de cloud guvernamental.

Bogdan Putinică spune că acest proiect al cloud-ului este ceva ce nu s-a mai făcut niciodată în IT-ul românesc. „Ceva la dimensiunea asta nu a mai existat. Cam toate proiectele mari din istoria României, cum ar fi CNAS-ul, și mai sunt câteva mastodontice, au cam suferit, au avut diverse vânătăi și bâlbâieli”. El spune că la cloud-ul guvernamental România ar trebui să pună companiile la muncă, să le pună în concurență și să aleagă soluția cea mai bună.

„Este un proiect absolut necesar, este un pas spre normalitatea anilor pe care-i trăim. După cum știți, România, în toate studiile de specialitate, este pe ultimul loc din punctul de vedere al utilizării tehnologice. Suntem într-un Ev Mediu, iar cloud-ul guvernamental este o evoluție spre normalitate. Este o minunăție de oportunitate. Este adevărat că acest cloud guvernamental reprezintă un vârf vizibil al unui aisberg mult mai mare. Procesul de transformare a țării nu înseamnă doar cloud guvernamental. Ca să poți folosi cloud-ul guvernamental ai nevoie de structuri legislative, de legi. S-a discutat foarte mult despre legea cloud first care a apărut în vară, legea interoperabilității sistemelor de date, legea cu dosarul cu șină. Transformarea aceasta durează foarte mult. Noi suntem obișnuiți, ca societate, să lucrăm într-un anumit fel – sistemul de stat, mediul public – este ancorat într-o tehnologie veche, iar cloud-ul, când o să funcționeze, pentru că mai este mult până departe, trebuie văzut ca o șansă pentru România, dat fiind potențialul pe care îl are.

Nu contează așa de mult cine va construi cloud-ul, ci important este „să nu ne furăm căciula în mod tradițional românesc. Să nu ne trezim că am ales iarăși un petec jerpelit pentru că doar asta știam să facem și nu ne-am ridicat la umbra titanilor și nu am învățat din experiența altor țări. Sunt foarte multe lucruri pe care sper ca țara să și le asume ca evoluție, pentru că dacă nu-și dorește evoluția, o să cumpere probabil ce-o să fie acolo…o jucărie scumpă care o să stea într-un colț ca alte scannere și CT-uri care au ruginit degeaba prin spitalele țării. Ar fi păcat!”

Ce speră Microsoft de la acest proiect, ce rol ar vrea să aibă? „Noi nu avem un rol în cloud-ul guvernamental românesc pentru că nu suntem participanți la dezvoltarea lui. La un moment dat, când procedurile comerciale vor fi pe piață, când se va face achiziția, ne dorim să participăm, avem soluții pe care o să le punem la dispoziția țării. Mai rămâne să le și câștigăm”, spune șeful Microsoft România.

De ce România este într-un „Ev Mediu tehnologic”

Și în interviuri din trecut, Putinică a spus că România este într-un Ev Mediu tehnologic și l-am întrebat de ce consideră asta, în condițiile în care stăm bine la mai multe capitole legate de tehnologie și internet.

Șeful Microsoft a dat ca exemplu rapoartele DESI (Digital Economy and Society Index) unde România este pe ultimul loc în UE și unde, la capitolul servicii publice digitale, stăm mult mai rău decât Bulgaria.

De ce este România într-un „Ev Mediu” tehnologic? Pentru că avansăm cu încetinitorul și vorbim mult mai mult decât facem: „Ne trage în jos faptul că NU facem. Vorbim și, cum spunea foarte frumos cineva acum câteva luni, stăm foarte mult pe la terase și acolo se fac marile afaceri. Când s-a lansat Facebook, unul dintre sloganurile lor interne era , Important este să faci, învață din greșeli, iterează și fă apoi bine, din nou, mai pune un pic, mai fă un pas. Când s-a anunțat deschiderea a 11 km de autostradă a fost peste tot subiect important. Ce țară suntem? Dacă, în loc să vorbim, am face, am discuta cu totul altfel”.

Într-o notă optimistă, Putinică a amintit de faptul că România a avut, de-a lungul istoriei sale, câteva momente de convergență în care politicienii s-au unit și au înțeles nevoile țării și au făcut exact ce era în interesul țării. Cam așa ne uităm și în prezent la România, când este vorba despre tehnologie: este o convergență foarte bună de oameni cu viziune, cu strategie și care o pot pune în practică, spune el.

Sunt semne că lucrurile merg bine, putem privi și jumătatea plină a paharului și putem spera că acest cloud guvernamental care se va construi va fi cât se poate de bun pentru țară, spune șeful Microsoft.

România este pe ultimul loc, dar este foarte important să ne uităm la felul în care tehnologia contribuie la PIB-ul unei țări. IT-ul reprezintă în prezent 8% din PIB, cu perspectiva de a ajunge la 10% din PIB în 2025. Și PIB-ul total al țării va crește, dacă industria de IT crește. Toată societatea are de câștigat.

Ce poate învăța România de la Republica Moldova la servicii de e-guvernare

Sunt multe capitole la care România stă mai bine decât Republica Moldova, dar unul la care vecinii noștri de la nord-est stau clar mai bine este digitalizarea diverselor servicii publice.

​România și Republica Moldova au semnat pe 12 decembrie 2022 la Chișinău acorduri de cooperare pe o perioadă de un an cu Microsoft și UiPath în scopul dezvoltării digitale ale administrațiilor publice din cele două țări. România este cea care are de învățat, aici, după cum a admis și ministrul Digitalizării, care l-a citat pe premierul Nicolae Ciucă când s-a referit la „scurtătura către viitor” pe care ar aduce-o implementarea la noi a unor soluții digitale din Republica Moldova.

Moldova este la ani lumină în fața noastră și are structuri de e-guvernare din 2013 și 2014. „Este o țară care a avut o viziune și a avut curajul de a implementa acea viziune. Este diferența dintre vorbitori și făcători. Nu doar că au avut o strategie, dar s-au ținut de ea și au pus-o în practică. Au învățat din greșeli, au avut versiuni din ce în ce mai bune și acoperă câteva sute de servicii”, spune șeful Microsoft. Un exemplu unde Moldova este mai digitalizată decât România ar fi obținerea cazierului judiciar.

Bogdan Putinică spune că parteneriatul dintre cele două țări este incredibil de valoros pentru România, fiindcă o ajută să învețe de la un sistem de e-guvernare ce are aproape 10 ani de experiență și deja a trecut prin multe faze și a învățat din greșeli. „Nu mai trebuie să inventăm apa caldă și nici roata, ci putem să învățăm și să mergem mai departe. Pentru România este o șansă masivă de a-și accelera transformarea digitală”, spune șeful Microsoft România, adăugând că țara noastră nu trebuie să se ducă orbește când construiește programe de calibru, ce trebuie să învețe de la țările care sunt cele mai bune în domeniu și care au parcurs deja mulți pași.

Microsoft spune că va putea contribui în mai multe domenii ale acestui parteneriat, iar un exemplu este vama digitală, proiect important din PNRR.

Atacurile cibernetice și războiul din Ucraina

În ultimele luni s-a văzut o creștere puternică a numărului de atacuri informatice la nivel european, victime fiind atât din sectorul public, cât și în cel privat. Despre o bună parte dintre atacuri nu aflăm pentru că ele sunt parate înainte de a ajunge să facă victime.

La nivel european sunt rapoarte care arată că, față de începutul pandemiei, numărul de atacuri cibernetice a asupra IMM-urilor a crescut de șase ori.

„Suntem foarte bine apărați în România în fața atacurilor cibernetice și cred că nu știm câte atacuri se sparg la ușile noastre și în sistemele noastre informatice și mai cred că este foarte bine așa. În linii foarte mari noi am observat în ultima perioadă creșteri de un ordin de magnitudine a nivelului de atacuri, de la două la patru ori mai multe atacuri. Sunt statistici destul de înfiorătoare la nivel european, cam două companii din cinci au trecut prin atacuri”, spune directorul Microsoft România.

De ce nu prea aflăm de atacuri? „România are instituții cu oameni care-și fac treaba foarte bine când este vorba de sectorul cyber și, simplul fapt că nu vorbim despre ei – și că nu avem ce vorbi – este cel mai bun indicator al faptului că-și fac treaba foarte bine. Asta este părerea noastră.

Nu au mai fost în ultimii ani atacuri atât de mari ca impact și ca execuție la scară mondială de tipul Wannacry, iar asta s-a întâmplat și fiindcă statele și companiile au investit mult în apărare, după experiențele neplăcute cu atacurile de amploare din ultimii 5-6 ani.

O altă lecție învățată mai ales după începerea războiului este folosirea tehnologiilor noi de securitate cibernetică furnizată prin cloud.

L-am întrebat pe șeful Microsoft România dacă, la nivel local, compania a trebuit să ia măsuri suplimentare, să aloce mai mulți oameni la capitolul cyber, să pună „mai mulți paznici la intrare”, mai ales că războiul este aproape de noi?

„Proximitatea este un factor de îngrijorare și s-a simțit îngrijorarea în discuțiile cu colegii noștri, pe plan uman, mai ales la început. România nu este, din fericire, implicată în acest conflict și nici nu vedem un risc de securitate pentru operațiunile din România și, drept urmare, nu am avut niciun fel de intervenție. Avem, ca orice companie, procese de monitorizare a riscurilor, ne uităm la riscurile geopolitice și de securitate”. Putinică mai spune că nu trebuie să uităm că, dincolo de latura emoțională. suntem un stat NATO și poziția de stabilitate a României este foarte bună.

Ucraina a fost ajutată de marile companii occidentale, inclusiv de către Microsoft, la capitole precum apărare cibernetică și centre de date, astfel că țara a putut să funcționeze, în ciuda multelor atacuri cu rachete. Înainte de a începe războiul, ministrul digitalizării din Ucraina, anticipând ce va urma, a luat, împreună cu guvernul, decizia de a muta datele guvernului în structura de cloud public din toată Europa. Când a început acțiunea militară, centrele de date ale guvernului ucrainean au fost atacate și cibernetic, dar și militar, dar decizia luată înainte a ajutat enorm autoritățile de la Kiev.

Lucrul de acasă se menține printre tendințele din 2023

Va continua modul de lucru hibrid și în 2023, în contextul în care numeroase compani din SUA, dar și din Europa, vor ca tot mai mulți angajați să vină fizic, la birou?

Clădirea în care compania își are sediul în zona Politehnica, din București, este plină în proporție de 30-33% într-o zi obișnuită.

„Lucrul hibrid este peste tot”, spune șeful Microsoft România.

„Nu mai suntem cum eram acum doi ani și dinamica socială în relațiile de muncă, cel puțin pentru viitorul vizibil, pare că este schimbată și va rămâne schimbată. Acum este foarte greu să-i impui unui coleg să vină la birou”.

Înainte de pandemie, lucrul de acasă era o excepție și era un mare beneficiu ca un angajat să poată lucra o zi de la domiciliu. Datele Microsoft România arată că angajații nu consideră că este OK să lucreze DOAR de acasă, ci trei sferturi dintre oameni își doresc un mediu hibrid – și tot 70-80% dintre angajați își doresc interacțiunile de la birou, își doresc să-și vadă colegii, să lucreze de la birou, astfel că este o divergență în piață muncii.

Nu prea există o regulă care să li se potrivească tuturor când este vorba despre lucrul de acasă: unele echipe ar putea lucra mai mult la birou, altele de la distanță.

Șeful Microsoft România nu crede că directorii din IT ar trebui să se teamă că angajații care lucrează de acasă nu prea își fac treaba

„Cred că realitatea arată un pic diferit. Se pare că atunci când lucrăm de acasă lucrăm mai mult, productivitatea este un pic mai mare, iar șefii care sunt speriați că oamenii care stau acasă își plimbă copilul în parc sau își udă roșiile din grădină, în loc să muncească, sunt în fața unor temeri culturale. Trebuie să plecăm de la realitatea strictă pe care o vedem în piață, în echipele cu care lucrăm, realitate care ne spune altceva. Acest mediu de lucru care este hibrid, flexibil, elastic, în care oamenii lucrează, între ghilimelele de rigoare, de unde le convine și de unde pot, a devenit normalitate.

Cine este Bogdan Putinică

Bogdan Putinică este director general al Microsoft România de la 1 noiembrie 2019 și a venit la companie din poziția de Senior Vice President al grupului suedez Enea – furnizor global de soluții de telecomunicații și securitate cibernetică.

El și-a început activitatea profesională fondând în anul 2000 compania IP Devel – unul dintre start-up-urile de tehnologie cu cea mai rapidă ascensiune din industria de profil din România. Sub conducerea sa, IP Devel a ajuns la o cifră de afaceri de 3,5 milioane de euro și a fost prima companie IT românească, care a pătruns pe piețele asiatice, inclusiv pe cea din Japonia.

Ulterior, Bogdan Putinică a făcut parte din echipa de conducere a companiei Adecco IT, după ce aceasta a achiziționat o cotă din pachetul de acțiuni al IP Devel. În calitate de Managing Partner în cadrul Adecco IT, Bogdan Putinică a facilitat dezvoltarea afacerilor grupului pe piețele internaționale.

Absolvent al Academiei de Studii Economice din București, cu o diplomă în Finanțe Internaționale și Banking, Bogdan Putinică are experiență în gestionarea operațiunilor de software services, precum și cercetare și dezvoltare de produse, pe multiple piețe internaționale.

Între noiembrie 2018 și ianuarie 2021 Microsoft România a fost condusă de Violeta Luca, care a fost apoi numită director pentru operațiunile Microsoft din Cehia și Slovacia. Din ianuarie 2021 până la venirea lui Putinică, Microsoft România a fost condusă de un director interimar: Alina Orban.