Cele mai dure, inutile si ignorate declaratii de avere din Europa

Traian Basescu s-a laudat in Parlamentul European ca Romania are unele dintre cele mai dure declaratii de avere din Europa. Chiar asa si par. Insa la o cercetare mai atenta, rezulta ca ele sint foarte aspre, extrem de ineficiente si tratate cu dispret total. In alte tari europene, declaratii de avere mai putin dure fac victime.

In Polonia, de exemplu, primarul Varsoviei si alti 177 primari sint pe cale sa-si piarda posturile pentru ca au intirziat depunerea lor cu doua-trei zile peste termenul legal.

In Romania, in schimb, zeci de parlamentari, primari, consilieri locali sau simpli functionari au depasit deja cu o luna actualizarea declaratiilor de avere. Si? Nimic. De exemplu, la Cluj exista politisti si judecatori care nu si-au mai actualizat declaratiile de avere din 2005. Alt exemplu: din 37 de consilieri judeteni, doar zece si-au refacut, in urma cu citeva zile, declaratiile de avere.

Seful CJ, liberalul Marius Nicolara, prezent in Top 300 Capital cu o avere estimata la 12 milioane de euro, nu si-a mai actualizat declaratia din septembrie 2006, pe motiv ca nu s-a mai produs nici o modificare in structura averii sale.

Legea pentru declararea si controlul averilor, cu modificarile din martie 2005, prevede, la articolul 6, ca toti cei vizati de lege “au obligatia ca, anual, in situatia in care dobindesc bunuri de natura celor prevazute in anexa, sa isi actualizeze declaratiile de avere.” Aici incep interpretarile.

Unii magistrati explica, de exemplu, neactualizarea declaratiei prin faptul ca nu au dobindit bunuri noi. Pe de alta parte, anexa la care face referire legea contine si rubrica venituri. Or, se intelege ca orice functionar, magistrat sau parlamentar incaseaza in fiecare an venituri si, potrivit legii, ele trebuie declarate.

Prin urmare, fie ca au dobindit, fie ca nu au dobindit alte bunuri in afara veniturilor, cei vizati de lege ar trebui sa-si declare averea, la fiecare sfirsit de an. Insa mai exista si categoria celor care recunosc ca pur si simplu au uitat sa-si depuna noile declaratii de avere. Or, in acest caz legea este cit se poate de clara.

Potrivit articolului 6, neactualizarea declaratiei pina la data de 31 decembrie a fiecarui an “conduce la declansarea din oficiu a procedurii de control”. Cu toate acestea, procurorul general de pe linga Curtea de Apel Cluj n-a initiat, in nici unul din cazuri, procedura de control din oficiu, declarind ca asteapta sa fie sesizat. Nu se intimpla nici la Cluj, nici la Bucuresti.

Alesii locali si functionarii publici ar trebui verificati de comisia speciala pentru cercetarea averilor de pe linga Curtea de Apel. In cazul parlamentarilor sau demnitarilor, verificarea revine comisiei de pe linga Curtea Suprema. Pina acum, Comisia speciala de control a functionat doar in cazul lui Dan Ioan Popescu.

Procesul a fost suspendat in septembrie, dupa ce avocatii lui DIP au atacat legea privind controlul averilor la Curtea Constitutionala.

Un exemplu clasic care demonstreaza perfect ineficienta controlului este sesizarea depusa in 2005. Institutul de Politici Publice ceruse atunci declansarea procedurii de control din oficiu in cazul a peste 100 de parlamentari si opt fosti ministri care nu si-au depus, la incheierea mandatului, declaratiile de avere.

“Ministerul Justitiei a tinut sesizarea pina in noiembrie 2005, cind a fost inaintata la Parchetul General. De atunci, nu mai avem nici un raspuns. In mod normal, trebuia sa inceapa procedura de verificare”, afirma Adrian Moraru, directorul IPP.

Romania face pasi repezi catre discreditarea maxima a unei legi esentiale in lupta anticoruptie. Oficialii nu se mai inghesuie sa-si actualizeze declaratiile stiind bine ca nu risca nimic, dar ca, atunci cind o fac, risca multe.

Cazul matusii Tamara a devenit posibil pentru ca Adrian Nastase a trecut o diferenta de un milion de dolari in declaratia de avere de la inceputul lui 2006, iar presa a remarcat diferenta. Un exemplu prost. Pentru multi. Asa s-a ajuns astazi ca o lege sa fie ingorata pe fata, iar consecintele sint zero.

Prin urmare, nimeni nu pare sa aiba astazi chef de o instrument eficient de control al averilor, cum ar fi Agentia Nationala de Integritate (ANI). Asa se explica de ce Agentia a fost macelarita din nou in Senat. Verificarea averii numai cu acordul celui in cauza si alte modificari votate de senatorii PSD, PRM si PC fac din Agentie o institutie decorativa, cum sint actualele Comisii Speciale.

Mutilarea ANI are loc la citeva zile dupa ce presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, ceruse parlamentului de la Bucuresti sa adopte legea ANI in forma propusa de ministrul justitiei.

Polonia – exemplu de eficacitate

In Polonia, primarii care nu isi depun declaratiile de avere in termen de 30 de zile de la alegeri, isi pierd posturile. Premierul polonez a cerut, saptamina trecuta, demisia primarului liberal al Varsoviei, Hanna Gronkiewicz Walz. Motivul: a depasit cu doua zile termenul pentru depunerea declaratiei privitoare la veniturile sotului ei.

“Este evident ca si-a pierdut postul din momentul in care termenul a expirat. Din punct de vedere juridic, nu mai este primar al Varsoviei”, a declarat premierul Kaczynski. Potrivit Ministerului de Interne, aproximativ 700 de alesi locali, din care 177 de primari din Polonia au depasit termenul de depunere a declaratiilor de venit si, potrivit legii, isi pierd posturile.