Cine este vinovatul pentru neregulile din votarea motiunii simple anti-Macovei?
Biroul Permanent al Senatului discuta marti despre neregulile aparute in procesul de votare a motiunii anti-Macovei. Un senator PRM este acuzat ca a votat de doua ori, iar procesul verbal al sedintei arata ca numarul de voturi exprimate este cu unul mai mult decat cel al senatorilor prezenti la sedinta.
Nimeni nu-si asuma raspunderea pentru aceste nereguli, mai ales pentru ca prevederile Regulamentului Senatului nu stabilesc procedurile exacte in care se desfasoara votul. Mai mult, sanctiunile pentru incalcarile Regulamentului Senatului sunt atat de usoare incat nu au de ce sa-i ingrijoreze pe alesi.
Potrivit surselor din Biroul Permanent al Senatului, primul organism care va fi obligat sa se pronunte privind situatia creata este Comisia juridica. Aceasta are in componenta sase membri PSD, PRM si PC si doar cinci PD, PNL si UDMR.
Teme de dezbatut
Juristii senatori vor trebui sa dea verdict nu doar in cazul senatorului PRM Dan Claudiu Tanasescu, acuzat ca a votat de doua ori, ci si in cel al diferentei dintre numarul de senatori prezenti la sedinta si cel de voturi exprimate.
“Sarcina membrilor comisiei este sa analizeze daca a fost viciata procedura de vot si unde a intervenit eroarea. Trebuie sa vedem daca a intervenit intr-adevar o neconcordanta intre lista de prezenta si rezultatul votului si sa stabilim daca eroarea a fost sau nu produsa cu intentie”, a declarat pentru HotNews.ro presedintele Comisiei juridice, Peter Eckstein-Kovacs.
El considera ca, in cazul in care se constata ca procedura a fost viciata, votul la motiune trebuie anulat.
Principii juridice
Din punct de vedere juridic, anularea votului in cazul vicierii sale este obligatoriu datorita caracterului secret al optiunii exprimate in acest caz de senatori. Cu alte cuvinte, din cauza ca a fost secret, este imposibil de anulat votul senatorului care s-ar dovedi ca a votat de doua ori, neexistand nici o dovada privind optiunea exprimata de acesta.
Neavand aceasta posibilitate, nu exista nici o varianta prin care rezultatul votarii sa fie consemnat fara a se tine seama de votul viciat.
Din punct de vedere juridic, anularea votului in cazul vicierii sale este obligatoriu datorita caracterului secret al optiunii exprimate in acest caz de senatori. Cu alte cuvinte, din cauza ca a fost secret, este imposibil de anulat votul senatorului care s-ar dovedi ca a votat de doua ori, neexistand nici o dovada privind optiunea exprimata de acesta.
Neavand aceasta posibilitate, nu exista nici o varianta prin care rezultatul votarii sa fie consemnat fara a se tine seama de votul viciat.
Senatorii, “mai egali” decat alegatorii de rand
Anularea votului este decizia cu cea mai mare greutate pe care o pot lua senatorii. Asta deoarece, in ceea ce-i priveste pe cei responsabili de crearea acesti situatii, pedepsele pe care le pot primi sunt sunt mult prea usoare.
Procedura de vot si sanctiunile ce pot fi aplicate senatorilor sunt reglementate prin intermediul Regulamentului Senatului.
La articolul 196, acesta prevede doar cinci modalitati prin care alesul poate fi pedepsit pentru “abateri de la deontologia parlamentara”: atentionare, chemarea la ordine, retragerea cuvantului, indepartarea din sala pe durata sedintei si avertisment public – scris.
Dintre cele cinci, ultima este cea mai aspra sanctiune pe care o risca un senator. Comisia juridica este obligata sa se pronunte asupra cauzei in termen de 30 de zile de la primirea sesizarii, in sedinta secreta, dar solutia este adoptata apoi in Biroul Permanent al Senatului, intr-o saptamana, si anuntata in plen, in sedinta publica.
Invinuitul poate contesta decizia conducerii camerei in 15 zile de la comunicare, iar contestatia va fi solutionata de plenul Senatului.
Singurul efect al unui avertisment public scris este ca alesul gasit vinovat nu va putea reprezenta Senatul in relatii interne si externe timp de trei luni.
In comparatie, legea care-i trimite in fotoliile parlamentare pe senatori si deputati are prevederi mult mai drastice pentru un cetatean care este prins exercitandu-si de doua sau mai multe ori dreptul la vot.
Potrivit articolului 103 al Legii 373/2004, fapta acestuia este considerata infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la cinci ani.
Bilele bunei credinte
Dintre cele doua situatii care vor trebui discutate de membrii Comisiei juridice, cel privind votul dublu al lui Dan Claudiu Tanasescu este complicat de calitatea proasta a imaginii din inregistrarea video. Aceasta nu este indeajuns de detaliata pentru a demonstra ca, intr-adevar, senatorul PRM a introdus in urne doua perechi de bile de votare.
Teoretic, insa, unul dintre chestorii care s-au ocupat de impartirea bilelor recunoaste ca exista posibilitatea ca alesii sa primeasca, din greseala, mai mult de o pereche de bile.
Liberalul Paul Pacuraru a declarat pentru HotNews.ro ca, in momentul impartirii bilelor, chestorii nu au la indemana o lista cu senatorii, astfel ca nu pot tine o evidenta.
„Este exclus sa dam doua bile in acelasi timp aceluias senator, dar nu este exclus ca un senator sa treaca de doua ori la un anumit interval si sa primeasca de doua ori bila. Noi, chestorii care impartim bilele, nu avem o evidenta in care sa bifam senatorii care au luat bile. Se merge pe buna credinta.
Daca un senator mai trece si a doua oara intr-o conjunctura, in aglomeratia de grup, este posibil sa primeasca si a doua bila”, sustine Pacuraru.
Pasarea responsabilitatii
Mult mai putin clara este problema neconcordantei intre numarul de senatori prezenti si cel de voturi valabil exprimate. Prevederile legislative cu privire la indatoririle fiecari dintre partile implicate nu fac referire la realizarea unei comparatii intre lista de prezenta, actualizata inainte de initierea voturlui, si rezultatul numaratorii realizate de Comisia de numarare si validare.
Secretarul Senatului care s-a ocupat de realizarea listei de prezenta, senatorul PRM Mihai Ungheanu, a fost acuzat de democrati de neglijenta si de complicitate cu colegul de partid ini vicierea votului. Ungheanu spune insa ca nu era responsabil de compararea celor doua valori, care cadea in sarcina comisiei constituite pentru numararea si validarea rezultatului votului.
Petru Nicolae Iotcu (PD), Mario Oprea (PNL), Otilian Neagoe (PSD), Radu Cristian Georgescu (PSD), Nicolae Iorga (PRM), Sogor Csaba (UDMR) si Gheorghe Constantin (PC) sunt cei sapte senatori desemnat sa faca parte din comisia cu pricina.
Din punctul acestora de vedere, insa, sarcina lor era doar de a numara bilele introduse in urna de catre senatori. “Eu am fost doar la numararea bilelor”, a declarat Gheorghe Constantin. Colegul sau liberal, Mario Oprea, spune ca pe formularul pe care comisia l-a avut de completat nu exista vreo rubrica referitoare la numarul de senatori prezenti.
Precedente de notorietate
Parlamentarii sunt recunoscuti pentru indulgenta cu care-si trateaza colegii care gresesc. Cele mai recente exemple in acest sens sunt cele ale liberalei Norica Nicolai si a reprezentantei PSD Liliana Tomioaga.
Aceasta din urma a fost chiar aparata public de presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, care le-a declarat la acea vreme ziaristilor ca este de inteles gafa facuta de Tomoioaga, avand in vedere ca preluase mandatul de doar saptamana si nu se familiarizase cu prevederile regulamentului.
Asta desi cazul Norica Nicolai a facut valva in prima sesiune de anul trecut. Senatorul liberal a permis accesul unei nepoate in sala de plen, lasand-o nesupravegheata in timpul unei votari. Desi Ana Maria Hanes a fost filmata de presa facandu-si de lucru cu butoanele a doua aparate dotate cu cartele, ea a fost absolvita de orice vina deoarece acestea nu au inregistrat nici un vot.
Norica Nicolai a scapat si ea ieftin, avand in vedere ca a fost sanctionata de colegi doar cu avertisment. Desi opinia publica a subliniat inca de atunci faptul ca pedepsele prevazute pentru senatori sunt foarte indulgente, nici unuldintre alesi nu a avut vreun demers in sesnul modificarii lor.
INTERVIURILE HotNews.ro