Romania – printre ultimele tari europene la calitatea serviciilor de sanatate

Serviciile de sanatate din tarile est europene difera mult calitativ comparativ cu serviciile existente in mai vechile state membre al Uniunii Europene, situatie care persista deja de mult timp, titreaza EUobserver, citand rezultatele unui studiu realizat de compania de cercetare Health Consumer Powerhouse, care evalueaza calitatea serviciilor din 29 de state europene.

Austria, Olanda si Franta stau cel mai bine la acest capitol, in timp ce Letonia, Bulgaria si Polonia au cele mai slabe rezultate. Nici Romania nu este prea departe de codasele clasamentului, sitandu-se tocmai pe locul 25.

Raportul evalueaza serviciile de sanatate din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Elvetia si Norvegia si a fost facut public luni, 1 octombrie de catre compania de cercetare Health Consumer Powerhouse.

In analiza performantelor sistemelor de servicii de sanatate din aceste tari au fost luate in calcul cinci mari categorii, axate pe pacient, respectiv drepturile pacientilor si gradul de informare, timpul de asteptare pentru un obtinerea unui tratament obisnuit, rezultatele serviciilor de sanatate, generozitatea sistemului si accesul la medicamente.

Austria se afla in fruntea clasamentului cu 806 puncte din cele 1000 posibile fiind considerata tara cu cel mai prietenesc sistem de servicii de sanatate din Europa, fiind un exemplu in ceea ce priveste accesul generalizat la tratament si excelenta in rezultate. Franta, castigatoarea topului de anul trecut, se plaseaza acum pe locul trei, pozitia secunda fiind adjudecata de Olanda.

Spaga – una din problemele sistemului de sanatate din Romania

Din cele 29 de tari analizate, Romania se afla pe locul 25, sistemul local fiind apreciat pentru existenta unui dictionar de medicamente online pentru utilizatori nespecialisti (layman adopted pharmacopoeia), lucru inca rar in Europa.

Rezultatele sistemului de sanatate sunt insa slabe, una din principalele probleme care ar trebui rezolvate fiind aceea a sistemului de plati la negru – “spaga”.

„Finantarea bazata pe performanta aplicata in mod competent in spitale si dispensare ar trebui sa faca posibila platirea medicilor si personalului medical din Romania intr-un mod suficient de decent.

Intr-o „familie UE”, banii negri sunt greu de acceptat si incetinesc reforma chiar si in alte domenii care tin de sanatate”, a concluzionat Johan Hjertqvist, presedintele Health Consumer Powerhouse, referitor la analiza rezultatelor pentru Romania.