Slabiciunile si capcanele ordonantei anti-Basescu

Patru ministri ai cabinetului Tariceanu si fostul premier Adrian Nastase erau programati luni si marti la comisia speciala, insa au scapat de audieri gratie ordonantei care desfiinteaza comisia de la Cotroceni si o trece la Consiliul Superior al Magistraturii.

Lipsa unor proceduri clare de numire a celor cinci judecatori in noua comisie va intarzia anchetele DNA, sustin procurorii, cel putin 2 luni. Dar pe de alta parte, Guvernul Tariceanu i-a luat jucaria lui Traian Basescu doar pe jumatate. I-a lasat in legea raspunderii ministeriale suficiente puteri.

Nimic nu-l va opri pe Traian Basescu sa dispuna suspendarea ministrilor in functie anchetati de DNA, sustin surse judiciare. Guvernul n-a miscat o litera din articolul 21 din legea raspunderii ministeriale 115/1999, care prevede ca “in cazul in care s-a cerut urmarirea penala impotriva unui membru al Guvernului, Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestuia din functie”.

Prin urmare, cu sau fara un aviz de la noua comisie, seful statului poate, conform unor interpetari, sa-i suspende din functie pe ministrul justitiei, Tudor Chiuariu sau pe ministrul muncii, Paul Pacuraru, pentru care DNA a cerut deja inceperea urmaririi penale.

Traian Basescu are mai departe ultimul cuvant in declansarea urmaririi penale impotriva unui membru al Guvernului, chiar daca noile reguli il obliga sa-si argumenteze decizia “in fapt si in drept”.

Procurorii DNA iau in calcul varianta de a se adresa mai departe sefului statului cu solicitari privind inceperea urmaririi penale impotriva unor ministri, daca va fi cazul. Potrivit unor surse din DNA, procurorii vor cere saptamana viitoare aviz de la Cotroceni privind inceperea urmaririi penale impotriva ministrului agriculturii, Decebal Traian Remes.

In interpretarea lor, seful statului este, potrivit Constitutiei, cel care acorda sau nu avizul iar comisia joaca un simplu rol de sfatuitor, nefiind vorba nici macar de un consultativ.

“Daca in lege se spunea ca avizul vine de la comisie, eram terminati. Dar lipsa comisiei nu il impiedica pe seful statului sa acorde mai departe avize”, afirma unii achetatori DNA. In opinia lor, lipsa avizului comisiei nu duce la nulitatea absoluta actelor de cercetare penala efectuate intr-un dosar cu ministri. Cu alte cuvinte, anchetatorii isi pot vedea linistiti de dosare.

Cine ii va propune pe judecatori in noua comisie speciala?

Ordonanta 95/ 2007, care transfera comisia speciala de la Cotroceni la Consiliul Superior al Magistraturii este minata de cateva ambiguitati care ar putea prelungi blocarea anchetelor cu fosti si actuali ministri cel putin 2 luni. Procedura de numire a celor cinci judecatori in noua comisie nu prevede o chestiune esentiala: cine va face propunerile catre CSM.

Actuala comisie isi inceteaza activitatea la momentul publicarii ordonantei in Monitorul Oficial iar “in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, Consiliul Superior al Magistraturii va inainta Presedintelui Romaniei propunerile pentru numirea membrilor comisiei speciale”. Dar nicaieri nu se spune cine face propunerile initiale.

Cine va nominaliza judecatorii in noua comisie? Cum o va face: arbitrar, in urma unui set de criterii, sau prin concurs? Care vor fi criteriile de selectie a candidatilor?

Un motiv in plus, sustin surse din DNA, ca Guvernul sa obtina un nou ragaz pentru a elabora norme metodologice. In lipsa lor, ordonanta va fi imposibil de aplicat. Astfel, solutionarea dosarelor in curs, care vor fi preluate de noua comisie, ar putea fi amanata cu cel putin doua luni.

In plus, nimic nu va motiva un judecator sa intre intr-o comisie ai carei membri nu sunt platiti pentru activitatea lor.

Asociatiile de magistrati (AMR, Sojust) sau simpli judecatori http://cristidanilet.wordpress.com/ au criticat prezenta judecatorilor in noua comisie, aratand ca ordonanta este, din acest punct de vedere, vadit neconstitutionala.

Articolul 12 din Constitutia Romaniei prevede ca “functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.”

Or, daca orodonanta va fi adoptata in aceasta forma de Parlament, orice ministru anchetat de DNA va putea contesta ulterior cu succes ordonanta la Curtea Constitutionala, cum a procedat Adrian Nastase cu modificarile operate in 2005 la legea raspunerii ministeriale. Astfel, procedurile penale vor trebui, in cazul lor, reluate ceea ce ar intarzia trimiterea dosarelor in instanta.