Iasi: Povestea unor studenti infectati cu HIV

Doi tineri din judetul Iasi, care fac parte din lotul copiilor infectati cu HIV in spitalele romanesti, au devenit studenti. Ei au reusit sa infringa boala, discriminarea, saracia si intoleranta societatii si au intrat la facultatile pe care si le-au ales.

Sunt unicat in judetul Iasi, sunt unicat pe tara, sunt unicat in Europa si… poate, chiar in lumea intreaga. Sunt niste cazuri exceptionale. Si cu toate acestea, trebuie sa ramina anonimi. Pentru ca asa le cere societatea, pentru ca asa se simt mai protejati.

Sunt copii nascuti in perioada 1988-1990, din familii sanatoase, si infectati in conditii neelucidate, in momente nedefinite, in locuri imposibil de localizat. Au existat si teorii conspirationiste care sustineau infectarea voita si controlata a unui lot de copii romani in scopul cercetarii virusului intr-o populatie virgina.

In lipsa argumentelor si total respinsa de lumea medicala, teoria aceasta a picat. A fost si un proces, pornit de la Iasi. Parintii unei fetite au dat in judecata Spitalul de Pediatrie din Iasi si Ministerul Sanatatii din Romania pentru infectarea cu virusul HIV a copilului lor. Nici spitalul si nici Ministerul nu au pierdut procesul. L-au cistigat.

De pierdut a pierdut doar grupul copiilor care sunt infectati fara sursa, fara vina, fara explicatii.

In perioada in care li s-a descoperit boala, sansele de supravietuire cu infectie HIV erau foarte mici. Norocul lor a fost aparitia, pe plan mondial, a unor medicamente care pot mentine infectia la un stadiu ce le permite o viata relativ normala. Dar si mai mare noroc au avut de… scandal.

Nenumarate si insistente scandaluri de presa, dublate de manifestari si presiuni din partea organizatiilor care le aparau drepturile, au convins un guvern sarac si indiferent sa acorde fonduri pentru achizitionarea acestor medicamente. Pina atunci, la Iasi murisera peste 20 de copilasi cu infectie HIV transformata in boala SIDA.

Tratamentele introduse au lungit viata altor copii supravietuitori si le-au dat putere sa lupte cu toate oprelistile si sa viseze si sa isi indeplineasca visurile. Doi dintre copiii lotului “HIV cu sursa neprecizata” au visat sa ajunga studenti. Si iata, sunt!

Societatea, in ansamblul ei, are niste datorii fata de copiii infectati cu HIV din sursa neprecizata

Succesul lor pare sa fie cu atit mai mare cu cit dintre cei peste 50 de copii din judetul Iasi, aflati in aceeasi situatie, doar 30% au urmat vreo forma de invatamint. Ba chiar unii, respinsi de copiii-colegi, de parintii acestora sau chiar de profesori inca din prima clasa, au ramas analfabeti.

dr. Seli Sfartz

Cei doi tineri care poarta HIV si care au inceput in aceasta luna studiile universitare se afla in grija Fundatiei “Grigiore Teodorovici” din Iasi. Presedinta acestei organizatii, dr. Seli Sfartz, cunoaste foarte bine conditiile materiale si familiale ale celor doi copii si si-a propus sa ii spijine in contiuare pe durata studiilor.

“Am apreciat reusita acestor doi copii ca fiind un mare succes. Un succes imens al lor si al parintilor care i-au sprijinit si i-au sustinut. Trebuie sa intelegeti ca acesti copii sunt nevoiti sa se lupte zilnic cu o boala grea, cu o societate necivilizata, cu niste discriminari greu de imaginat.

Si m-am gindit ca societatea in ansamblul ei ar avea ceva datorii fata de acesti copii.”, sustine dr. Seli Sfartz. Presedinta Fundatiei Grigore Teodorovici Iasi a scris mai multor organizatii civice dar si politicienilor ieseni si le-a cerut sprijin pentru constituirea unui fond de scolarizare pentru cei doi copii. Singurul organism care a raspuns solicitarii a fost Colegiul Medicilor Iasi.

dr. Vasile Astarastoae

Presedintele medicilor ieseni, prof. Dr. Vasile Astarastoae, ne-a declarat ca organizatia pe care o conduce si-a facut un obicei din a ajuta persoane care se afla in dificultate, mai ales din cauza bolii: “Consiliul director al CMI a fost foarte impresionat de situatia celor doi tineri care nu au clacat in fata unei boli cumplite ci au gasit forta si puterea de a lupta cu boala.

Pentru astfel de luptatori, medicii ieseni au tot respectul si chiar le multumesc pentru mesajul optimist pe care il transmit altor oameni, aflati in suferinta.”

Drama: intrebari simple – raspunsuri prea greu de formulat

Nici unul dintre tinerii studenti nu stie exact si oficial de unde a luat boala. Nici mamele si nici tatii lor nu au virusul. Parintii isi amintesc de internarile copiilor din primii ani de viata, de conditiile in care se faceau in acele vremuri tratamentele injectabile. Singura explicatie plauzibila pentru imbolnavirea lor are un nume ciudat: “Infectie nozocomiala”. E o infectie pe care o iei din spital.

Povestea unor studenti boboci care au invatat sa poarte alb… si au invatat sa ierte!

“Eu am aflat de boala mea abia dupa vreo 2-3 ani dupa ce parintii mei stiau. Trebuia sa iau multe pastile si tot intrebam de ce e nevoie de pastile. La un moment dat am aflat la spital, unde mergeam sa fac controale periodice. Un copil internat, de aceeasi virsta ca si mine, m-a intrebat: “si tu… tot cu SIDA?”.

Atunci am inteles boala si tot atunci s-a declansat drama”, povesteste unul dintre tinerii studenti cu HIV.

Drama personala s-a invirtit in jurul unor intrebari simple: “de ce eu”, “cine a facut asta?”, “cine raspunde de asta?”

“De cind am aflat si pina acum o luna, eu nu am purtat nici o haina alba. Nu am suportat albul. Pentru mine, albul era spital, albul era cauza intregii mele suferinte, din cauza albului iau eu zilnic un pumn de pastile”, isi descrie drama celalalt student din lotul copiilor infectati cu HIV. “De o luna, cred ca s-a instalat pacea in mintea mea. Nu mai caut vinovati.

Imi dau seama ca nu m-ar ajuta cu nimic. Si am o bluza alba pe care am inceput sa o port.”

Gabriela GRUIA