„Patriarhul” baptistilor romani, informator la Secu
„Atunci cind se vor publica numele tuturor celor care au colaborat cu Securitatea ca informatori, intre ele va aparea si numele meu si lucrul acesta ii va soca pe multi credinciosi.“ Astfel motiveaza Iosif Ton, cel mai cunoscut pastor baptist roman, faptul ca, dupa patru decenii de la semnarea pactului cu Securitatea, a decis sa vorbeasca despre experienta pe care a avut-o in tinerete. El si-a pus marturia pe mai multe site-uri de Internet.
Cunoscut pentru opozitia sa fata de politica opresiva a regimului comunist la adresa cultelor neoprotestante, Iosif Ton a fost fortat de Securitate sa plece din tara in 1981. S-a stabilit in Statele Unite, unde traieste si astazi, devenind o portavoce a anticomunismului prin colaborarea cu Europa Libera si Vocea Americii.
La cel dintii post transmitea o predica, in fiecare duminica, de la 14.00 la 15.00, in cadrul unui program religios. Dupa 1990 a pus bazele Institutului Biblic Est-European, Institutului Biblic din Oradea, ale postului de radio Vocea Evangheliei si ale Editurii Cartea Crestina.
De asemenea, el este cel care a avut ideea infiintarii Aliantei Evanghelice din Romania, ce regrupeaza cultele neoprotestante in Romania.
Colaborarea sa cu Securitatea a inceput in 1963 si a fost determinata, sustine el, de evolutia sa spirituala. Mai exact, in timp ce era student la Seminarul de teologie baptista, in urma unor lecturi, Iosif Ton isi schimba convingerile religioase si devine ateu, renuntind la studiile teologice.
Pe acest fond se produce inrolarea sa ca informator, vazind in asta un mijloc de a fi acceptat de societatea socialista. Intr-un text foarte amplu, publicat recent pe mai multe site-uri, Iosif Ton relateaza in amanunt despre relatia sa cu securistii. „In anul 1963 am fost chemat la Securitate in Cluj si am fost intrebat daca vreau sa devin colaborator al lor ca informator.
Eu am vazut in aceasta invitatie o noua oportunitate sa fiu pe deplin acceptat si de aceea am acceptat sa devin informator si am semnat angajamentul pentru aceasta.“ Drept rasplata, Ton a fost angajat ca ghid pentru turistii straini care mergeau pe litoral.
„Sarcina mea era sa raportez orice lucru suspect as observa la turistii cu care lucram.“ Turnatoriile sale se refereau insa si la cunoscutii sai baptisti din Cluj. „Doi dintre ei au avut de suferit din cauza aceasta. La citiva ani dupa caderea comunismului, am stat de vorba cu fiecare dintre ei, le-am marturisit uritenia pe care am facut-o fata de ei si am cerut iertare.
Amindoi m-au iertat si de atunci am intreprins mai multe actiuni impreuna“, sustine pastorul.
In 1964, dupa iesirea din inchisoare a pastorului Richard Wurmbrandt, Ton il intilneste si, in urma discutiilor cu acesta, incepe o reapropiere de crestinism, consfintita prin reprimirea sa in Biserica Baptista. Aceasta plus studiile pe care le facuse intre timp in strainatate, la Viena si Oxford, l-au adus insa din nou in vizorul securistilor.
Astfel, in 1973 i se propune reluarea colaborarii, la o intilnire cu doi securisti, in Cismigiu. „Domnule colonel, omul care a colaborat cu dumneavoastra nu mai exista. Acela a murit. Acesta care sta de vorba cu dumneavoastra este cu totul alt om si acesta nu va mai colabora cu dumneavoastra“, sustine Iosif Ton ca i-ar fi spus securistului Ioan Banciu.
Relatia tensionata cu Securitatea nu s-a incheiat insa, spune el, prin plecarea in America, in 1981, aceasta incercind sa-l compromita printr-un text contrafacut.
INTERVIURILE HotNews.ro