Cristian Pirvulescu: ”S-au infricosat unii pe altii pina au scos uninominalul”
Pace, pace intre doua dobitoace: Basescu si Tariceanu. Initiatorul si turbatul sustinator al votului uninominal este Asociatia ProDemocratia. Cu sau fara referendum, tot ProDemocratia e mai tare: primul proiect civic de mare anvergura isi va face veacul in realitatea primelor alegeri ce vor veni.
De aceea, vorbeste azi si aici, despre infernul uninominalului, Cristian Pirvulescu, presedintele ProDemocratia.
„Sint pur si simplu inmarmurit”
Reporter: Nu mai aveti ce spune.
Cristian Pirvulescu: Da. Sint pur si simplu inmarmurit. Este ceva incredibil. Legea votului uninominal, cum e cunoscuta, Legea reformei sistemului electoral, cum e ea numita oficial, aproape a trecut, dar as fi un pic ipocrit daca as spune…
Rep.: Pai, aproape a trecut.
C.P.: Nu. E cel mai aproape din intreaga istorie a Romaniei. Este atit de aproape, incit putem spune ca aproape a trecut.
Rep.: S-ar putea sa nu treaca.
C.P.: Da, s-ar putea sa nu treaca nici acum, dar aici e foarte riscant, fiindca aici mor niste calcule politice. Bun, este evident: majoritatea parlamentarilor o fac impotriva propriei vointe. Dar nu exista alta alternativa. Nu au alta alternativa fiindca este acest joc intre presedinte si majoritatea antiprezidentiala, fracturata azi, dar pe care mizeaza fiecare dintre partide.
In conditiile alegerilor europene, aproape va trece prin asumare guvernamentala. Referendumul ar aduce beneficii aripii presedintelui.
Rep.: O frica e combatuta prin alta frica.
C.P.: Da, dar care e frica mai mare? Cred ca e frica de mai rau. Majoritatea parlamentarilor sint infricosati de confruntarea cu electoratul propriu. Fiecare va munci pentru rezultatul sau. Inainte, partidul punea o locomotiva in judet, care reusea sa miste. Personalitatile trag pentru altii.
Acum, se munceste pentru rezultatul propriu si pentru partid, or, un rezultat prost, fara explicatii clare si convingatoare, ar putea duce la excluderea respectivului din politica. De aceea, multi, nu toti, au vrut sa blocheze aceasta lege. De ani de zile. Din 2002, sa zicem, de cind ProDemocratia a propus un cod electoral.
”Cu totii, da, dar pe formule diferite“
Rep.: Si prima piedica?
C.P.: Simpla: cu totii sustineau legea, dar pe formule diferite, ireconciliabile. PSD avea uninominalul lui, PNL pe al lui. Si ele doua erau ireconciliabile. Or, formula era atit de ambigua, incit se uita ca uninominalul este unul: un colegiu uninominal unde se alege un reprezentant. Asta e tot. Asta nu era ceea ce asteapta clasa politica.
Oricum, controlul reciproc al institutiilor, Presedintia si Guvernul au dat cistig democratiei.
Rep.: Dar asta a iesit din singe.
C.P.: Asa e.
Rep.: Din conflictul Iliescu-Nastase n-a iesit.
C.P.: Da, fiindca era un singur partid la putere, iar controlul partidului era imposibil de obtinut. De exemplu, am prezentat legea PSD-ului la Sinaia, in 2002. Ea a primit un murmur aprobator, pina cind un glas din spatele salii si-a amintit ca pina si Ionel Bratianu a fost infrint de un macelar, la Braila, pe vremuri.
Nu e adevarat, dar a fost suficienta aluzia pentru ca lumea sa bata in retragere. Nu oricine este Ionel Bratianu, nu? Si nu o sa stie niciodata cind apare macelarul. Scrutinul uninominal nu e o solutie pentru toate relele Romaniei, sa ne intelegem. E altceva. Poate sa schimbe clasa politica in citiva ani.
Basescu
Rep.: Lui Basescu de ce i s-a pus pata?
C.P.: Pai, Traian Basescu si-a consolidat astfel cariera politica. L-au intarit. Mai mult, a transformat asta in regula in partid. Un partid in cadere, in 2004 a cistigat primarii astfel. Bun, era Alianta D.A., dar Basescu a insistat sa se candideze separat. Sa nu uitam, uninominalul a fost anuntat de Basescu pe 15 februarie ca o arma impotriva adversarilor.
In plina campanie de suspendare a presedintelui. Era o suspendare in care se lovea cu alta „suspendare“.
Rep.: Ma rog, era o mirlanie. In loc sa infrunti dusmanul, ii tragi un sut in fund si fugi!
C.P.: Hai sa privim ca-n artele martiale. Raspunzi cu o miscare cu care vrei sa neutralizezi miscarile celorlalti. N-a aterizat din senin discutia, dar, e adevarat, a mutat dezbaterea pe alt plan. Mai ales ca a crezut ca poate organiza repede referendumul. S-a ajuns la momentul acesta. Nimeni nu-l mai poate opri pe Basescu de la referendum.
Partidelor le e frica insa de altceva: lupta pe doua fronturi. Si la europene, si la uninominale. Europenele nu sint importante in sine, s-a vazut cum au fost tratate de catre partide, dar dau ierarhii. Ierarhia iarasi nu e in sine importanta, e importanta insa fiindca ea da finantarea partidelor din 2008.
De ce un om de afaceri ar da bani pentru un partid pozitionat prost? Oamenii de afaceri joaca cu cistigatorul. La ultimele alegeri, Alianta D.A. avea mari probleme financiare. Or, partidul cistigator la europene va avea si finante, si popularitate. Referendumul favorizeaza PD-ul. Intra Basescu in joc acolo.
Rep.: Sa fim sinceri: vrea PD uninominal cum vreau eu ciine acum. In afara a zece nume, PD e nimeni.
C.P.: Da, dar exista un curent favorabil. Se bazeaza pe imaginea lui Basescu, el este in spatele fiecarui candidat. Bun, nu poti sti ce va face fiecare pedist, fiindca cu uninominalul e chestie simpla: cine bate mai multe gospodarii cu pasul si e convingator, ala ia votul. Acum nu ai nevoie de campanie pe televizor, televizorul e inutil.
INTERVIURILE HotNews.ro