Salariu minim brut de 3.000 de lei, de la 1 ianuarie 2023, în dezbatere publică. Vasilcoiu: Decizia privind suma neimpozabilă - săptămâna viitoare

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de 3.000 de lei lunar, începând de la 1 ianuarie 2023, o creștere de 17,6%, față de luna decembrie 2022, se arată într-un proiect de Hotărâre de Guvern scos în consultare publică de Ministerul Muncii.

VEZI AICI PROIECTUL DE HG ȘI NOTA DE FUNDAMENTARE

Proiectul de act normativ nu menționează nimic de suma de 200 de lei care ar urma să fie neimpozitată, așa cum a anunțat ministrul Muncii, Marius Budăi.

Cristian Vasilcoiu, Secretar de stat: Deciziile pe fiscalitate nu se pot lua prin HG

Contactat de HotNews.ro pentru o explicație, Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii, a spus că această decizie se va lua săptămâna viitoare după o nouă reuniune a Consiliului Național Tripartit.

„Potrivit legislației în vigoare salariul minim se stabilește prin Hotărâre de Guvern, dar orice chestiune care ține de fiscalitate și taxare se stabilește prin Ordonanță de urgență sau proiect de lege.
La Consiliul Tripartit de ieri, Sindicatele și Patronatele au venit cu diverse propuneri legate de nivelul de 200 de lei neimpozabili. Unii au cerut să nu fie impozabilă o sumă mai mare, de 450 de lei, iar alții au cerut ca această măsură să nu vizeze doar pe cei cu salariul minim, ci să fie extinsă la toate salariile.
Ministerul de Finanțe va face analize de impact pentru a vedea în ce măsură ar afecta încasările bugetare fiecare dintre aceste variante propuse, iar Consiliul Național Tripartit se va reuni din nou săptămâna viitoare pentru a se discuta și lua o decizie.
HG-ul a fost pus în transparență decizională de astăzi, pentru că spre deosebire de OUG, un HG trebuie să stea în transparență 45 de zile și exista riscul să ieșim din termen și să nu-l mai putem adopta în acest an.”, a declarat pentru HotNews.ro Cristian Vasilcoiu.

În România beneficiază în prezent de salariul minim brut garantat în plată de 2.550 lei, un număr de circa 856.830 de salariați, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 16,27% din numărul total de salariați activi – 5.265.252 . De majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia un număr de 2.181.134 salariați.

Creșterea salariului minim: Ce propuneri au făcut Patronatele și Sindicatele la Palatul Victoria

Creșterea salariului minim brut la 3.000 de lei de la 1 ianuarie 2023 este văzută diferit de Patronate și Sindicate, care deși sunt de acord că este nevoie de această creștere au avut miercuri propuneri diferite la Palatul Victoria, în care au cerut garanții suplimentare Guvernului. Nu s-a luat o decizie, noi discuții urmând să aibă loc luni sau marți.

Ce spun Patronatele: În propunerea noastră salariul net ar fi mai mare decât ceea ce propune Guvernul. Condiția cerută

Primii care și-au prezentat propunerile cu care au venit la Guvern au fost reprezentanții patronatelor.

Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor:

„Propunerea noastră a fost ca în 2023 salariul sa fie de 3000 de lei cu înghețarea contribuțiilor la 2.550 de lei, așa încât efectiv în mână oamenii să câștige mai mult, respectiv un câștig net de 1963 de lei față de 1800 de lei în propunerea publică pe care am văzut-o, însă neasumată în acest moment de către Guvern, aceea ca salariul minim să fie de 3000 de lei cu 200 de lei scutiți de taxe și impozite.
Suntem cu toții conștienți că salariul minim trebuie crescut de la 1 ianuarie 2023. Aș vrea să demitizăm acea abordare că patronatele nu sunt de acord cu creșterea salariului minim pe economie. De altfel în propunerea noastră salariul net, ceea ce încasează oamenii în mână, ar fi mai mare decât ceea ce propune Guvernul.
Condiția pe care noi am pus-o și am ridicat-o cu privire la creșterea salariului minim este ținerea sub control a creșterii prețurilor din energie. Noi primim zeci și sute de mesaje în aceste momente că sunt abuzuri în ceea ce privește contractele pe energie, măriri de până la 5 lei pe megawatt.
Ceea ce am solicitat Guvernului este ca până intră in vigoare noua reglementare de la 1 ianuarie, să găsim o schemă de compensare a pierderilor pentru IMM-uri, cei care vor fi afectați de prețurile ridicate la energia electrică, respectiv ca într-un termen rezonabil să avem un calendar asumat pentru Fondul de modernizare, care pune la dispozitia României 12 miliarde de euro, ceea ce ar asigura independența energetică.”, a spus Florin Jianu.

Radu Burnete, director executiv al Confederației patronale Concordia:

„Și noi, în principiu, am fost de acord cu creșterea salariului minim. Ceea ce noi am cerut este ca pentru această sumă pentru care crește salariul minim, de 450 de lei, deductibilitatea să se aplice întregii mase salariale, deci nu doar angajaților care au salariul minim pe economie pentru că se creează niște praguri la trecerea de la salariul minim la alte salarii și acolo avem niște probleme.
Al doilea lucru pe care-l avem în vedere este că companiile sunt sub o presiune imensă in special datorită costurilor cu energia. Vedem că acest ultim trimestru nu arată foarte bine, comenzile scad, activitatea economică încetinește un pic. Deci pe de o parte trebuie să ajutăm angajații, dar pe de altă parte și companiile au nevoie de un mic respiro. A rămas că ne reauzim luni sau marți pentru o decizie finală.”, a spus directorul executiv al Concordia.

Cu ce propuneri au venit Sindicatele: Un sindicat a propus majorarea salariului minim brut la cel puțin 3.200 de lei

Dumitru Costin, președinte Blocul Național Sindical (BNS):

„Propunerile noastre au fost următoarele:

Creșterea salariului minim brut la 3.000 de lei, dublat de revizuirea impozitului pe veniturile salariale prin ajustarea deducerilor personale, pentru toate veniturile salariale până la 5.500 lei, ceea ce ar contribui la evitarea comprimarii excesive a grilei salariale în zona salariului minim.
În acest moment aprox. 32% din salariații cu contracte de munca cu timp complet au venituri sub 3000 lei, 70% din salariații cu contracte de munca cu timp complet au castiguri salariale brute sub 5.500 lei.
Păstrarea bazei de calcul a contribuțiilor sociale, în special în cazul pensiilor la valoarea salariului minim. În special în cazul pensiilor o abordare precum cea propusă de Guvern înseamnă un cost asumat de salariat în viitor prin obținerea unei pensii mai mici. O astfel de politică considerăm ca este una periculoasa ce ar putea stimula munca la gri.”, a declarat președintele BNS.

În analiza pusă la dispoziția media, BNS susține că soluția propusă de Ministerul Muncii (3000 lei salariul brut, din care doar 2800 baza de calcul a contribuțiilor sociale și impozitelor), așa cum reiese din declarațiile de presă, înseamnă:

O creștere netă a salariului minim de aproximativ 342 lei, din care: 92 lei asumat de buget prin revizuirea politicii fiscale și 250 lei asumați de angajator prin creșterea valorii brute a salariului minim.
O penalizare în viitor, în momentul pensionării prin scoaterea din baza de calcul a CAS a 200 de lei.
Beneficiază direct de măsură doar salariații care câștigă la nivelul salariului minim – adică aproximativ 30% din salariați.
Impactul bugetar direct este de aprox. 2,1 miliarde de lei, în plus la bugetul consolidat.

Soluția propusă de BNS ar însemna:

O creștere a salariului minim de 351 lei, din care: 101 lei asumat de buget prin revizuirea politicii fiscale și 250 asumați de angajator prin creșterea valorii salariului brut.
Creșterea salariului brut se va reflecta în întregime și în calculul pensiei la momentul pensionării, salariatul nefiind penalizat în viitor.
Beneficiază de revizuirea politicii fiscale aproximativ 70% din salariați.
Impactul bugetar direct este de aproximativ 3,3 miliarde de lei, în minus la bugetul consolidat, impact ce poate fi atenuat prin creșterea salariilor brute antrenată de creșterea salariului minim.

BNS a mai solicitat Guvernului asumarea unei soluții finale pentru transferul contribuțiilor de la angajator la angajat și constituirea unui grup de lucru pentru a analiza soluțiile disponibile în acest caz.

Sindicatul susține că se impune rediscutarea modului de asumare a sarcinii contribuțiilor sociale, între angajator, angajat și stat și revizuirea politicii fiscale a veniturilor din muncă, indiferent de forma contractelor în baza carora se prestează.

Silviu Geană, Confederația Sindicală Națională Meridian:

spre deosebire de colegii noștri sindicaliști și de partenerii noștri sociali din patronate, propunerea cu care am venit azi la Guvern a fost de majorare a salariului minim brut garantat în plată la o valoare de cel puțin 3.200 de lei. Asta am susținut și la mitingul pentru justiție socială din 25 octombrie in fața Guvernului
pe lângă solicitarea de majorare a salariului minim la 3.200 de lei, am adus în discuție și necesitatea instituirii unui mecanism legislativ pentru o indexare automată raportată la inflație a salariului minim dar și a celorlalte venituri, a pensiilor și a altor prestații sociale (..) funcție care ar putea fi reglementată prin instituirea prin introducerea contractului colectiv de muncă la nivel național”.

Confederația Meridian a solicitat Guvernului reducerea taxării muncii, prezentând câteva exemple din alte țări UE:

”În Ungaria taxarea muncii este de 33,5%, unde un salariu brut de 503 euro conduce la un salariu net de 334 de euro, mai mare decât în România, în condițiile în care, în România astăzi salariul brut este de 515 euro, iar salariul net este doar 311 euro. De ce? Pentru că taxarea muncii este contonată la 41,5%.
Vecinii noștri bulgari au o taxare a muncii de 22,4%, Polonia de 29,3%, Slovacia o taxare de 18%.
De aceea Confederația Sindicală Meridian solicită adoptarea unui salariu minim brut de 3.200 de lei, ceea ce va conduce la un salariu net de 1.926 de lei, cu 402 lei peste ceea ce este în plată astăzi.
În plus am tras un semnal de alarmă asupra faptului că peste 25% din angajații din România sunt salarizați la nivelul salariului minim brut și există un risc major ca mulți dintre aceștia să plece din țară să muncească în Europa pe salarii mai mari generând o depopulare a țării și o criză majoră a forței de muncă în toate sectoarele economice.”, a spus Silviu Geană.

Valentin Negoiță – CNSLR Frăția:

am cerut și nu o dată să discutăm în general creșterea salariilor pe grilă. Din păcate prim-ministrul ne-a dat o veste foarte proastă azi.
În momentul în care am discutat acest aspect de creștere a grilei a legii 163 ne-a spus că nu prea sunt bani și în niciun caz să nu visăm la acei 17,7% o creștere pe grilă în sus, ci maxim undeva la 10% anul viitor.

Bogdan Hossu, Cartel Alfa, liderul sindicatului CNS „Cartel Alfa”: Suntem împotriva propunerii Guvernului

Am subliniat faptul că sunt 3 factori care determină ca politica de salariu minim să țină cont: Directiva salariului minim; coșul minim pentru trai decent și plângerea Cartelui Alfa împotriva statului român legată de transferarea integrală a taxelor sociale numai în sarcina lucrătorului, care îl face să nu fie de maxim 50% contribuția acestuia, ci de 83% ceea ce este o pierdere substanțială.
în privința propunerii Guvernului de a merge pe 3.000 de lei cu deductibilitate de 200 de lei, nu deductibilitate uniformă, ci numai pentru salariul minim – scutirea de taxe și impozite a 200 de lei am comunicat că suntem împotriva sistemului cu cei 200 de lei.
Pentru că practic este o pierdere substanțială nu numai la nivelul politicii de grilă de salarizare.
Toți cei care au peste 300 de lei peste salariul minim vor lua mai puțin decât cei care sunt la salariul minim. Va fi o demotivare substanțială.
În plus vor fi afectați la pensie, deci va scădea nivelul de venituri la pensie și bugetul de stat va avea de suferit pentru că vor fi afectate veniturile pentru sănătate și fondul de pensii.
Propunerea CNS „Cartel Alfa” a fost să se meargă pe înghețarea salariilor brute și transferarea unei cote părți a taxelor sociale de la angajat la angajator.
Am dat ca exemplu că dacă se face un transfer de 10 puncte procentuale de taxe sociale, înseamnă că netul tuturor salariaților, nu numai a celor cu salariu minim pe economie, ci ale tuturor salariilor, va crește cu 17,1%, iar sarcina sau efortul pentru angajator va fi de numai 9%.

Bogdan Hossu a spus că reprezentanții Patronatelor și ai Sindicatelor se vor întâlni din nou luni sau marți cu Guvernul pentru a face simulări pe toate aceste variante și pentru a se ajunge la o decizie, în caz contrar bugetul de stat pe 2023 neputând fi înaintat în Parlament.

Sursa foto: Dreamstime.com