webPR: Schimb de exponate între Art Safari și Muzeul Hărților și Cărții Vechi, în perioada 10-20 noiembrie 2022

„Toate călătoriile extraordinare pe care le expunem acum la Art Safari, ediția a 10-a, aveau nevoie de o hartă… sau mai multe. Vizitatorii noștri pot admira peisajele spectaculoase pictate de Ștefan Popescu în Orient, Occident și în România, urmărind traseele pe care artistul le-a realizat chiar pe hărțile aduse de la Muzeul Hărților. În cadrul expoziției lui Mihai Mureșan, reprezentant al tinerei generații de artiști și al Școlii de la Cluj, se vor regăsi hărți ale Transilvaniei. Adevărate comori poposesc în Art Safari pentru a oferi o lecție despre artă, geografie, istorie, cultură pe înțelesul publicului larg. Mulțumim Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi pentru acest parteneriat”, declară Ioana Ciocan, CEO Art Safari și comisar al României la Bienala de la Veneția.

„Astăzi suntem înconjurați de hărți. Hărți imaginare, hărți mentale, hărți ale lumii, hărți care ne ajută să călătorim, să (ne) descoperim… Am folosit hărți din cele mai vechi timpuri, iar azi le utilizăm parcă tot mai mult. Hărțile ne ajută să înțelegem și să aflăm povești și sensuri ale lumii și ale trecutului nostru. Astfel, prezența unor hărți în cadrul celor două expoziții Art Safari din această ediție sunt o completare firească, îmbogățind parcursul expozițional și oferind vizitatorilor informații suplimentare privitoare la operele și universul celor doi artiști, Ștefan Popescu și Mihai Mureșan”, declară Cristina Toma, Director General al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Expoziția adusă de la Muzeul Hărților la Art Safari celebrează călătoriile, iar expoziția temporară organizată de Art Safari la Muzeul Hărților cuprinde o selecție de opere în acord cu această temă, care surprinde călătorii ale artiștilor români, semnate de Ștefan Popescu și de Mihai Mureșan.

O plimbare în timp prin București, Transilvania și România Mare

Printre exponatele de la Muzeul Hărților care vor putea fi admirate în Palatul Dacia-România se numără un Plan al Bucureștiului din 1895 – 1899, lucrat de Institutul Geografic al Armatei pentru Primăria Capitalei. Documentul este extrem de valoros, fiind primul plan topografic al Capitalei realizat în întregime de specialiști români și publicat în timpul domniei Regelui Carol I și cel mai amănunțit și mai bine reprezentat grafic (fotolitografie în culori). Pe plan se pot observa principalele străzi și bulevarde din centrul orașului (Calea Victoriei, Bulevardul Carol I, Bulevardul Elisabeta etc.), precum și repere importante și astăzi, precum: Universitatea, Palatul Regal, Grădina Cișmigiu, Dâmbovița etc.

Tot de la Muzeul Hărților este adusă și „Harta plastică a României”, harta fizică și administrativă a României Mari realizată în 1922-1923. Harta avea un scop educativ, fiind destinată utilizării în „școlile secundare, civile și normale”. Pe lângă elementele naturale, pe hartă sunt marcate orașele simbolizate diferit în funcție de numărul de locuitori și localitățile rurale mai importante. Muzeul Hărților pune pe harta Centrului Vechi și hărți ale Transilvaniei între secolele XVI – XVII.

Poveștile operelor de artă sunt completate de poveștile spuse de hărți

Harta realizată de Aristide Michel Perrot, „Ghidul călătorului în Franța”, ne poartă pe drumurile pe care le-a parcurs și Ștefan Popescu în căutare de peisaje care să-l inspire. Foarte interesant, arată și cât de avansată era rețeaua de drumuri a Franței de la mijlocul secolului al XIX-lea.

Legat puternic de Franța, artistul român a călătorit și a pictat și în țări care erau sub influență franceză în acea perioadă. „Algeria, Tunisia, Tripoli și Maroc” (Eustache Hérisson) este harta care vă va purta prin cele patru țări africane pictate de Ștefan Popescu.

Program de vizitare

Art Safari: joi-duminică (12:00-21:00), până pe 11 decembrie, Palatul Dacia-România, strada Lipscani nr. 18-20, București; în fiecare vineri și sâmbătă, se organizează Night Tours, între 22:00 și 1:00, experiențe speciale care cuprind ghidaj în expoziții, muzică live și prosecco.

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi: miercuri-duminică (10:00-18:00), Strada Londra, nr. 39, București

Biletele pot fi achiziționate online, dar și la intrare. Organizatorii recomandă achiziționarea biletelor online, pentru evitarea aglomerației.

Despre Art Safari București

Art Safari, proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii și susținut de Lidl, GLO și Deutsche Bank, este specializat în realizarea de pavilioane expoziționale de artă. Organizatorul anual al Pavilionului de Artă București – cel mai mare conglomerat de expoziții de artă din România – ajuns la a 10-a ediție, realizează, în parteneriat cu muzeele de artă din România și cu colecționari privați, ample expoziții retrospective care își propun recuperarea valorilor de patrimoniu.

Având o puternică latură educaţională, misiunea sa este de a apropia arta de public și de a educa noile generații prin organizarea de ateliere de artă pentru copii, tururi ghidate și expoziții de artă contemporană în spații neconvenționale, cum ar fi Aeroportul Henri Coandă sau metroul bucureștean.

Art Safari se desfășoară sub patronajul Primăriei Municipiului București și UNESCO România și este realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, Institutul Cultural Român și Muzeul Național de Artă al României. Partenerul oficial Art Safari este BCR. Partenerul educațional al Art Safari este Centrul Step by Step din București. În cele 9 ediții de până acum a înregistrat aproape 300.000 de vizitatori. Mai multe detalii: artsafari.ro.

Despre Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi s-a deschis pentru public în anul 2003, în urma donării către stat a colecției de hărți a familiei Daniela și Adrian Năstase. Clădirea Muzeul este găzduit într-o clădire construită în anii 1920 într-un stil care combină elemente arhitecturale de inspirație gotică – arcele frânte, cu cele de inspirație mediteraneană – loggiile, ce amintesc de vilele venețiene de secol XV. Imobilul se află pe strada Londra și este inclus în patrimoniu, clasa B.

Cu ocazia deschiderii muzeului, pentru a reflecta noua utilizare a imobilului, plafoanele au fost decorate cu reprezentări inspirate din mitologie și hărți astronomice, iar vitraliile realizate cu aceeași ocazie imaginează diverse reprezentări heraldice și cartografice. Clădirea și decorația sa contribuie la crearea unei ambianțe intime și a unei atmosfere potrivite pentru studierea hărților expuse.

La decorația din unele săli ale muzeului (plafoane pictate și vitralii) a lucrat o echipă de artiști între care: Benone Șuvăilă – artist vitralist, Marcel Aciocoiței, Gheorghe Butnariu, Neculai Mirodoni. Lucrările au fost realizate într-un timp record, la propunerea celui dintâi director al muzeului – artistul Octavian Penda – care a imaginat muzeul ca o gazdă primitoare a hărților, acordând astfel decorațiunile interioare la noul specific al imobilului.

Patrimoniul muzeului este constituit din peste 1000 de lucrări realizate în perioada secolelor XVI – XX și reprezintă atât hărți ale regiunilor locuite de români și de strămoșii lor cât și ale continentelor, hărți astronomice și planuri de oraș. Din patrimoniul muzeului mai fac parte lucrări de grafică cu subiecte diverse: peisaje, portrete, vedute. Colecția principală a aparținut familiei prof. dr. Adrian Năstase; de altfel, deschiderea acestui muzeu se datorează tot eforturilor acestor generoși donatori.

De-a lungul timpului, colecției principale i s-au adăugat și alte donații de hărți și lucrări de grafică, prezente de asemenea în expunere; amintim donația Băncii Comerciale Române (BCR), a dlui Ion Hidegcuti sau a dlui profesor Ioan Ciortan, donațiile oferite de dna Marilena Borcescu, Liliana Sonia Sion, Uca Marinescu etc.