A fost noroc sau și-a dat singură o șansă? A mers la un control cardiologic și a ajuns direct la intervenția care i-a salvat viața

Pentru Tina Radu, o pacientă de 72 de ani din București, ziua în care a mers la un control cardiologic pentru monitorizarea ritmului cardiac pentru 24 de ore a devenit, în mod cu totul neașteptat, ziua în care i-a fost salvată viața. „A fost ziua mea cu noroc“, consideră ea. „A venit la control la momentul potrivit și, după o monitorizare atentă, am constatat că sunt îndeplinite criteriile pentru montarea unui stimulator cardiac bicameral, iar intervenția a avut loc în aceeași zi“, subliniază dr. Alexandrina Tatu-Chițoiu, medic primar cardiolog în cadrul Spitalului AngioLife MedLife Medical Park. 

Tina Radu este o femeie atentă la propria sănătate: merge la toate controalele regulate recomandate unei femei de vârsta ei, pentru că este foarte conștientă de riscuri. Pe partea cardiologică, mergea periodic la controale, mai ales după ce a fost diagnosticată cu hipertensiune, colesterol crescut și episoade de fibrilație atrială, iar medicii îi urmăreau periodic ritmul cardiac.

Întotdeauna a ajuns la medic fără să aștepte apariția unor probleme grave. „M-am tot verificat, pentru că am considerat că e mai bine să previn decât să se întâmple ceva“, spune ea. 

O programare la fel ca toate celelalte, pentru montarea unui Holter, dispozitivul care poate monitoriza continuu ritmul cardiac timp de 24 de ore, a condus-o către o intervenție salvatoare. În așteptarea consultului pentru montarea dispozitivului Holter, Tina Radu i-a solicitat asistentei să-i măsoare tensiunea și pulsul, pentru că nu se simțea bine: „Nu aveam putere și respiram greu“, își amintește pacienta. Valoarea pulsului, care îi scăzuse la 36 de bătăi pe minut, a pus în alertă personalul medical al clinicii. Apoi, un sistem întreg s-a pus în mișcare, iar în câteva ore, pacienta a fost investigată riguros, a primit un diagnostic – boală de nod sinusal – și a fost supusă unei intervenții de montare a unui stimulator cardiac bicameral. A doua zi a plecat acasă. 

„Dacă îmi povestea cineva că se poate întâmpla așa, nu aș fi crezut. Toate s-au legat extraordinar de bine. Probabil că a fost ziua mea cu noroc”, povestește Tina Radu.

O problemă dificil de „prins“

O particularitate a bolii de nod sinusal este că poate fi dificil de diagnosticat de la primele semne. Dr. Alexandrina Tatu explică faptul că, în această afecțiune, inima poate trece de la ritmuri foarte rapide la ritmuri foarte lente, fără să dea simptome zgomotoase. „De multe ori, pacienții simt ritmurile rapide, dar nu le simt pe cele lente. Iar cele lente pot duce la leșin (sincopă), cu urmări nefericite: fracturi osoase, traumatisme craniene etc.“, explică medicul.

Astfel, dacă pacientul ajunge la medic într-un moment în care pulsul este normal, boala poate să nu fie surprinsă imediat. Electrocardiograma arată situația inimii în acel moment. Dacă episodul de ritm lent nu se produce atunci, investigația poate da rezultate aparent liniștitoare, chiar dacă problema există, de aceea, când pacientul descrie stări de leșin, amețeli, este absolut necesară monitorizarea ritmului cardiac pentru 24 de ore sau chiar 7 zile. În cazul Tinei Radu, șansa a fost că starea de rău a apărut chiar când se afla în clinică. La vederea valorii pulsului, medicul cardiolog a fost chemat imediat, iar pacienta a fost evaluată de urgență. 

Ulterior, a fost transferată la spitalul AngioLife, monitorizată continuu și pregătită pentru implantarea unui stimulator cardiac. Intervenția a avut loc în aceeași zi și a durat aproximativ o oră. „Stimulatorul nu se implantează decât atunci când există criterii foarte clare. În cazul doamnei, monitorizarea a arătat treceri de la ritmuri foarte rapide la ritmuri foarte lente, iar indicația de cardiostimulare a fost clară“, spune medicul.

Ce face, de fapt, stimulatorul cardiac

Stimulatorul cardiac nu tratează toate problemele de ritm ale inimii, ci are un rol precis: intervine atunci când pulsul scade prea mult. În cazul Tinei Radu, problema era alternanța dintre episoade de ritm rapid, asociate fibrilației atriale, și episoade de ritm foarte lent. „Stimulatorul reglează perioadele de puls lent. În momentul în care pulsul scade sub o anumită limită, aparatul intră în funcțiune și obligă inima să bată într-un ritm sigur“, explică dr. Tatu.

Un aspect important este că, fără protecția stimulatorului, medicii nu puteau trata în siguranță episoadele de ritm rapid. Medicamentele folosite pentru fibrilația atrială au rolul de a încetini bătăile inimii. Dar la o pacientă care avea deja perioade de încetinire severă a pulsului, aceste medicamente puteau deveni riscante. „Ca să putem trata momentele de puls rapid, trebuie să avem protecția stimulatorului. Altfel, medicamentele care încetinesc bătăile inimii nu pot fi administrate în siguranță la un pacient care are deja perioade de ritm foarte lent“, explică medicul cardiolog.

Stimulatorul a rezolvat, deci, partea cea mai riscantă a problemei de sănătate a Tinei Radu: scăderile bruște și severe ale pulsului. Fibrilația atrială rămâne monitorizată și tratată separat, dar pacienta este protejată de episoadele în care inima ar putea bate prea rar.

Riscul leșinurilor provocate de boala de nod sinusal

Dr. Tatu atrage atenția că leșinurile sau senzațiile repetate de amețeală asociate episoadelor cu puls scăzut nu trebuie ignorate, mai ales la pacienții care știu că au probleme cardiace. „Nu trebuie să ne gândim doar la inimă, deși acolo este problema principală. Un pacient poate leșina pe stradă, în fața unei mașini, poate cădea, se poate lovi sau poate provoca un accident dacă se află la volan“, explică medicul.

În cazurile severe, există și riscul ca inima să se oprească. De aceea, episoadele de puls foarte lent, mai ales dacă sunt însoțite de pierderea stării de conștiență, slăbiciune extremă sau dificultăți de respirație, trebuie investigate rapid.

„Mi-am învățat familia să nu aștepte să se agraveze problemele“

Pentru Tina Radu, episodul pe care-l consideră norocos a confirmat un principiu după care spune că s-a ghidat mereu: controalele medicale nu trebuie amânate până când apar simptomele grave. „Eu mi-am învățat și fetele, și soțul să nu aștepte să se înrăutățească problemele, ci să se verifice. Mai bine previi decât să ajungi prea târziu“, spune pacienta.

Dr. Tatu spune că pacienții care merg regulat la controale, care își cunosc istoricul medical și comunică atent ce simt ajută enorm procesul de diagnostic. „Este foarte important ca pacientul să identifice simptomele și să le spună medicului. Dacă povestește că are amețeli, leșinuri sau episoade în care se simte foarte slăbit, medicul știe că trebuie să investigheze mai departe“, explică medicul.

Viața după stimulator

După implantarea stimulatorului, de către dr. Nic-Claudiu Dragotoiu, Tina Radu merge periodic la control pentru verificarea aparatului. Stimulatorul poate fi monitorizat, iar medicii pot vedea cât de des a intervenit și dacă funcționează în parametri normali. În cazul ei, verificările sunt programate la aproximativ șase luni.

Pacienta spune că nu are restricții majore în viața de zi cu zi, dar trebuie să fie atentă la anumite proceduri medicale și să anunțe întotdeauna că are stimulator cardiac. Continuă să fie monitorizată și pentru fibrilația atrială, pentru care urmează tratament.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.

Articol susținut de MedLife