A inventat radioul cu doi ani inaintea lui Marconi

Veacuri la rand au existat oameni preocupati sa desluseasca legile naturii. Cativa au si reusit. Putini stiu, dar unul dintre ei a fost un oradean. Si inca nu unul oarecare.

BIHOREANUL va prezinta povestea lui Karoly Jozsef Irenaeus, calugar al Ordinului Premonstratens din Oradea, omul care, desi a descoperit transmisia prin unde radio cu aproximativ doi ani inaintea celebrului fizician italian Marconi, a fost lipsit de gloria de-a fi considerat inventatorul telegrafului fara fir!

„Uitat” de istorie

Despre marile descoperiri ale lumii stau astazi scrise mii de randuri. Cu toate acestea, pentru majoritatea oamenilor numele oradeanului Karoly Jozsef Iren (sau Irenaeus, cum s-a numit dupa ce a intrat in ordinul calugaresc) este anonim.

„Greseala lui a fost ca nu si-a facut publica inventia, desi descoperise practic inaintea lui Marconi”, povesteste Pasztai Otto, presedintele Asociatiei Elevilor de Odinioara ai Liceului Premonstratens Oradea.

„Astazi nu multi stiu cine a fost Irenaeus, pentru ca nu exista carti care sa vorbeasca despre el, si nici oameni care sa povesteasca”, spune el dezamagit. Tocmai de aceea, Pasztai a scos o carte in care descrie viata savantului oradean.

„Marturia” de pe urma

Karoly Jozsef s-a nascut la 6 martie 1854, in comuna Gonc (din nordul Ungariei, aproape de granita cu Slovacia) si s-a remarcat inca de mic la invatatura. Pasionat de fizica, petrecea ore in sir in biblioteca si a ajuns sa invete in umbra unor profesori renumiti la vremea respectiva.

Dupa ce a predat fizica prin mai multe scoli din Ungaria, a urmat Teologia la Universitatea din Innsbruck (Austria), iar in august 1880 a ajuns profesor la Gimnaziul Premonstratens din Oradea. In 1881 s-a inscris la Universitatea „Ferenc Jozsef” din Cluj, la Facultatea de Stiinte, iar in iunie 1882 a fost hirotonisit preot.

4 ani mai tarziu si-a luat doctoratul la Cluj, unde a si predat, la Catedra de Radiatii Aplicate. In Oradea, a fost profesor la Academia de Drept si la Gimnaziul Premonstratens, unde a predat aritmetica si fizica, religia, latina, maghiara, geografia, bazele si istoria filozofiei, psihologia, contabilitate si etica.

„Nici nu stiam cine e Marconi”

Pasztai povesteste ca Irenaeus si-a inceput cercetarile inca din anul 1893, cand, in curtea Gimnaziului de la Oradea, a reusit sa faca prima transmisie radio, la 20 de metri.

„Pentru ca era ambitios, calugarul nu s-a lasat si a continuat experimentele. Asa ca, in primavara lui 1895 a reusit sa transmita semnale sonore, in codul Morse, de la etajul doi al liceului, pana la o distanta de 10 kilometri”, spune Pasztai.

Oradeanul relateaza si despre o marturie a unui fost elev de-al lui Irenaeus, luata dintr-o carte a fizicianului maghiar, Heinrich Laszlo, publicata in 1985.

„Noi, elevii, am fost martori oculari si auditivi la transmisia semnalelor Morse, fara fir, din laboratorul de fizica al Colegiului, la manastirea Premonstratens din Sanmartin, aflata la 10 kilometri de oras. Atunci nici nu auzisem, inca, de Marconi”, scria poetul oradean Dutka Akos, referindu-se la dascalul sau, Irenaeus.

Scrisoarea-document

Dovezi despre descoperirea calugarului oradean nu au ramas, insa, prea multe. Pasztai Otto spune ca o parte din notitele fizicianului au fost distruse. „Irenaeus avea un prieten, pe dr. Balyi Ferenc Karoly, fizician maghiar care, prin 1940-1941 a venit la Oradea, ca sa-i reconstruiasca laboratorul.

Calugarul murise, deja, de peste 10 ani, iar Balyi a gasit doar cateva caiete”. Omul a vazut ca lipsesc unele notite, si banuia ca printre ele se afla si cele care descriau inventia. Mai ales ca, in 9 mai 1928, Irenaeus ii trimisese o scrisoare in care ii povestea si experimentul „buclucas”.

„In acea scrisoare, calugarul descrisese cum, pe 24 aprilie 1895, nuntiul Agliardi, ambasadorul Vaticanului, a vizitat si laboratorul sau de la Oradea, pentru ca era unul dintre cele mai performante. Irenaeus i-a explicat nuntiului descoperirea, cum a .

Iar cand reprezentantul Vaticanului l-a intrebat de cat timp se ocupa cu experimentul, Irenaeus i-a raspuns ca de 2 ani, increzator fiind ca nimeni nu a mai facut asa ceva si ca nici Marconi si nici Popov nu vor putea ajunge pana acolo”, explica Pasztai.

Inventie furata

Convins ca inventia lui este in siguranta, la sfarsitul anului scolar, in vara lui 1896, Irenaeus si-a impachetat cu grija aparatele de transmisie, le-a inchis in laborator si a plecat in vacanta, intr-un oras din fosta Cehoslovacie.

„Intre timp, Marconi si-a brevetat inventia. Se presupune ca, de fapt, celebrul fizician ar fi primit indicatiile necesare pentru a-si finaliza lucrarea chiar de la nuntiul Agliardi, caruia Irenaeus ii dezvaluise cum functioneaza inventia lui.

Dupa ce s-a intors din strainatate, Irenaeus a aflat, dezolat, de lui Marconi. Atunci i-a spus asistentului sau: „, povesteste Pasztai.

Fejes Rudolf Anzelm, abatele Premonstratens de Oradea, crede, insa, ca aceasta interpretare este putin exagerata: „Este putin probabil ca nuntiul i-ar fi descris exact lui Marconi inventia oradeanului.

Irenaeus era indreptatit sa fie suparat. Dar probabil ca si italianul Marconi, si rusul Popov au inceput experimentele in acelasi timp, fiindca descoperirile tuturor au avut loc la intervale foarte scurte de timp”.

Dovezi „uitate”

Chiar daca nu exista multe dovezi care sa ateste faptul ca oradeanul Irenaeus a descoperit primul telegraful fara fir, abatele spune ca, totusi, scriiturile unor fizicieni consacrati ai vremii vorbesc despre inventia lui.

„In fiecare an aparea un almanah editat de Ordinul Premonstratens. In caietul din 1907-1908 se pomeneste, in treacat, de o expozitie la Londra, unde o firma, Calderoni & Co, a expus aparatul lui Irenaeus.

Pe coperta unui catalog care apartinea aceleiasi firme era fotografiat telegraful sau fara fir. Insa, din pacate, nicaieri nu este mentionata data exacta a experimentului si nici o descriere completa a lui”, spune abatele.

Cert este ca Irenaeus avea la Oradea un laborator extrem de performant, mai bun chiar decat cel al Universitatii din Cluj. „Dar comunistii au distrus tot, atat bibliotecile cat si laboratoarele, iar Securitatea ne-a luat pana si arhivele…

Asa, noi nu putem sa confirmam nimic. Pentru ca istoria-l numeste inventator pe cel pe care isi declara primul lucrarea”, conchide abatele.

Oricum, insa, povestea calugarului oradean care a descoperit transmisia prin unde radio inaintea celebrului Marconi va ramane vie. Cu sau fara documente, istoria ramane „scrisa”…

Primul din Istorie

|n 1896, Guglielmo Marconi, considerat astazi parintele telegrafului fara fir, si-a brevetat inventia. Cartile consemneaza „nasterea” transmisiei prin unde radio in primavara anului 1895, cand, la doar 21 de ani, Marconi isi incepea experimentele la vila parintilor sai din Bologna.

Atunci a reusit prima transmisie la distanta, desi intre emitator si receptor se afla un deal.

Tot Marconi a fost cel care a realizat primele transmisii radio-telegrafice peste Canalul Manecii (1899) si peste Oceanul Atlantic (1901). Studiind radiocomunicatiile, el a reusit si prima transmisie pe unde scurte, la o distanta de 22.000 de kilometri.

Fizicianul a utilizat primul, in forma in care exista si azi, antena de emisie si receptie si a gasit metode pentru marirea directivitatii. A realizat una din primele experiente de telecomanda prin unde radioelectrice si a executat lucrari de pionierat in radiolocatie si radionavigatie.

Impreuna cu Karl Ferdinand Braun, Marconi a primit Premiul Nobel pentru fizica, in anul 1909.

„Polivalentul”

Pe langa descoperirile din domeniul fizicii, dr. Karoly Jozsef Irenaeus a fost unul dintre cei mai importanti oameni care au contribuit la modernizarea orasului. Pentru a doua oara in Europa, in 1896, Irenaeus a realizat un aparat Rontgen, care a „vazut”, gratuit, peste 2.000 de oradeni.

In 1901 a fost ales consilier municipal si a militat pentru electrificarea Oradiei. In decembrie 1903 a reusit sa puna in functiune prima uzina electrica din oras, iar in aprilie 1905 prima retea de transport in comun care cuprindea 5 linii de tramvai, cu o lungime de 13 kilometri.

In 1916 a infiintat o fundatie, pentru a sprijini organizarea concursurilor de fizica, a organizat prima olimpiada si a editat prima culegere, care cuprindea 400 de probleme. Tot el a infiintat si primul cerc de fizica pentru elevii din Ungaria de atunci.

Cercetarile sale l-au consacrat ca un fizician celebru, Irenaeus fiind ales in conducerea a peste 14 asociatii si fundatii. S-a stins din viata la 13 martie 1929. Astazi, osemintele savantului se odihnesc in cavoul amenajat in pivnita manastirii Premonstratens din Oradea, alaturi de alti calugari.

Cetatean de onoare

Pentru descoperirile sale, in aprilie 2004, Primaria i-a acordat dr. Karoly Jozsef Irenaeus, post mortem, titlul de cetatean de onoare al municipiului Oradea, cu ocazia implinirii a 150 de ani de la nasterea sa si a 75 de la moarte.

„E de neconceput ca un om care a facut atatea pentru Oradea sa ramana anonim. Intentionam sa-i facem chiar si o placa comemorativa si sa o amplasam pe un coridor la Colegiul Eminescu”, spune Pasztai Otto, presedintele Asociatiei Elevilor de Odinioara ai Liceului Premonstratens.