Aceasta e profesia care va avea nevoie de mai mulți oameni, nu de mai puțini, odată cu implementarea AI, spune o reputată universitară

Dreptul, ca multe alte profesii, trece printr-o transformare majoră odată cu adoptarea inteligenței artificiale (AI). Societățile de avocatură utilizează atât instrumente deschise de inteligență artificială, cât și platforme specializate adaptate serviciilor juridice. Instrumentele specializate oferă precizie, actualizări în timp real și funcționalități specifice domeniului juridic pe care instrumentele generice de AI nu le oferă, scrie decana Școlii de Drept din cadrul Universității IE din Madrid, Soledad Atienza, într-un text publicat de site-ul The Conversation.

Autoarea citează un studiu recent realizat de Asociația Internațională a Barourilor care arată că din 333 de respondenți, 210 cabinete de avocatură au declarat că utilizează AI în operațiunile lor. Firmele mai mari conduc această schimbare: în rândul firmelor cu peste 500 de avocați, 100% au raportat integrarea AI, în timp ce firmele mai mici (cele cu 1-100 de avocați) au înregistrat o rată de adopție mult mai scăzută, 68% neutilizând încă AI. Utilizarea AI este mai răspândită în Europa (inclusiv în Regatul Unit) și în SUA, precum și în rândul firmelor care își desfășoară activitatea în mai multe jurisdicții.

Decana facultății de drept din Spania oferă și o reprezentare global-numerică a profesiei: aproximativ 20 de milioane de locuri de muncă la nivel mondial, inclusiv 12 milioane de avocați, aproximativ 4 milioane de parajuriști și 4 milioane de lucrători operaționali și administrativi. În plus, aceasta implică alte 14 milioane de locuri de muncă în cadrul ecosistemului său mai larg, cuprinzând notari, traducători și alți profesioniști din domeniu.

Raportul identifică mai multe provocări principale asociate cu implementarea AI în profesiile juridice:

• Elaborarea de politici privind AI și de cadre de guvernanță pentru a promova încrederea, a reduce riscurile și a asigura conformitatea.
• Testarea riguroasă și evaluarea continuă a instrumentelor de AI înainte și în timpul implementării acestora.
• Formarea avocaților și a personalului administrativ pentru a integra eficient AI în fluxurile lor de lucru.
• Abordarea preocupărilor clienților cu privire la utilizarea datelor pentru formarea în domeniul AI.
• Asigurarea conformității cu obligațiile legale și etice.

„Viteza de adoptare a AI în sectorul juridic variază, ducând la disparități în ceea ce privește calitatea serviciilor juridice și accesul la justiție. Cu toate acestea, instituțiile de învățământ juridic nu își pot permite să aștepte ca toate aceste provocări să fie rezolvate – ele trebuie să contribuie activ la modelarea viitorului AI în profesie”, consideră universitara iberică. 

Educația juridică și inteligența artificială

”În timp ce firmele de avocatură și departamentele juridice integrează rapid inteligența artificială, multe facultăți de drept au fost lente în a se adapta, notează autoarea care subliniază că „unele instrumente AI nu sunt încă accesibile instituțiilor academice, creând un decalaj între formarea juridică și realitățile profesionale”

Pentru ca educația juridică să evolueze și să pregătească studenții pentru o profesie bazată pe IA, în care multe sarcini vor fi automatizate,

Aceasta consideră că facultățile de drept pot integra IA la trei niveluri diferite pentru ca educația juridică să evolueze și să pregătească studenții pentru o profesie bazată pe IA, în care multe sarcini vor fi automatizate.

În ceea ce privește conținutul, decana spaniolă consideră că adăugarea de cursuri privind etica și reglementarea IA în diferite regiuni este importantă, dar este doar primul pas – programele de drept trebuie să fie complet revizuite pentru a se alinia la o profesie din ce în ce mai bazată pe AI. În plus, acestea trebuie analizate pentru a determina modul în care fiecare disciplină juridică va fi afectată de IA. 

„Dreptul constituțional, de exemplu, nu va fi afectat în același mod ca dreptul comercial și dreptul muncii”, subliniază aceasta.

Schimbări vor fi necesare și în ceea ce privește metodologia. „Cadrele didactice trebuie să facă alegeri deliberate cu privire la momentul în care studenților li se permite sau nu să utilizeze instrumentele AI. De asemenea, ar trebui să conceapă dezbateri și sarcini ținând cont de faptul că studenții vor utiliza probabil AI în modul în care o fac din ce în ce mai des profesioniștii din domeniul juridic. Atât cadrele didactice, cât și studenții ar trebui să utilizeze inteligența artificială pentru a eficientiza învățarea (feedback mai precis, cercetare etc.) și să o trateze mai degrabă ca pe un aliat decât ca pe un adversar”.

În ceea ce privește dezvoltarea competențelor, „AI ar trebui să fie un instrument care îmbunătățește analiza juridică, iar utilizarea adecvată a acesteia ar trebui să consolideze capacitatea studenților să evalueze perspective diferite, să construiască argumente riguroase și să ia decizii bine fundamentate.”

O responsabilitate dublă pentru școlile de drept

„Facultățile de drept trebuie să devină centre de inovare, pregătind studenții nu numai pentru a lucra cu AI, ci și pentru a conduce implementarea etică și responsabilă a acesteia în profesia juridică”, subliniază autoarea articolului din The Conversation.

Soledad Atienza subliniază și importanța echilibrării inteligenței artificiale cu expertiza umană.

„Inteligența artificială nu va înlocui avocații, dar va schimba natura activității juridice, necesitând profesioniști care să poată naviga prin noi tipuri de tranzacții, medii de reglementare și conflicte juridice.

Va fi nevoie de mai mulți avocați, nu de mai puțini

Pe măsură ce societatea devine mai complexă și mai imprevizibilă, expertiza juridică va fi mai solicitată. O societate condusă din ce în ce mai mult de AI și automatizare va avea probabil nevoie de mai mulți avocați, nu de mai puțini, care să interpreteze și să modeleze cadrul juridic în evoluție. Cu toate acestea, pentru a valorifica pe deplin potențialul AI în ceea ce privește accesibilitatea și eficiența în profesia juridică, universitățile trebuie să își reproiecteze programele de studii pentru a se asigura că viitorii avocați pot utiliza aceste tehnologii în mod etic și eficient”, subliniază aceasta.

În același timp, „facultățile de drept trebuie să ia măsuri proactive pentru a se asigura că viitorii avocați nu sunt doar experți în IA, ci și capabili de judecată critică și de luare a deciziilor etice. Viitorul învățământului juridic – și, într-adevăr, profesia de avocat în sine – depinde de modul în care se realizează acest echilibru”, adaugă aceasta.