Președintele american Donald Trump și liderii Groenlandei și Danemarcei au semnat marți un acord care permite o prezență militară americană mai amplă în Groenlanda și care ar putea rezolva impasul legat de această insulă situată strategic și bogată în resurse minerale.
Acordul, semnat în timpul vizitei lui Trump la Adunarea Generală a ONU de la New York, nu merge atât de departe încât să îndeplinească cererea lui Trump ca SUA să preia Groenlanda ca teritoriu american pentru a contracara prezența tot mai mare a Rusiei și Chinei în regiunea Arcticii.
- Dacă vă faceți în septembrie un abonament anual la HotNews Premium, un profesor primește gratuit un abonament pe 12 luni.
- Abonamentele dascălilor sunt distribuite prin două organizații de educație care investesc în profesori.
Totuși, acordul permite o prezență militară americană mai mare pe teritoriul înghețat, o opțiune care a apărut pe fondul opoziției liderilor groenlandezi față de o preluare completă de către SUA, scrie Reuters.
Un text al acordului publicat după ceremonia de semnare precizează că SUA pot instala în Groenlanda sistemul de apărare denumit „Golden Dome” (Cupola de Aur), ca scut împotriva amenințărilor cu rachete balistice. Cea mai scurtă rută dintre Europa și America de Nord trece prin această insulă arctică, unde se află cea mai nordică bază militară americană.
În discursul său adresat liderilor mondiali reuniți la ONU înainte de ceremonia de semnare, Trump a afirmat că acordul conferă SUA „control permanent asupra securității și a tuturor celorlalte necesități de pe acel teritoriu”.
„Niciun adversar al Statelor Unite nu va mai avea vreodată permisiunea să-și stabilească o prezență militară în Groenlanda sau să realizeze investiții sensibile acolo fără aprobarea noastră expresă, în scris”, a declarat Trump.
Trump a semnat acordul alături de premierul danez Mette Frederiksen și de prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, în cadrul unei ceremonii trilaterale care a avut loc după discursul lui Trump la ONU.
Mette Frederiksen a descris acordul ca fiind unul care poate „dura pentru totdeauna” și a afirmat că acesta subliniază importanța alianței NATO și respectă dreptul Groenlandei la autodeterminare.
Un NATO „puternic”
Nielsen a subliniat importanța NATO în regiunea arctică. „Considerăm că este vital să menținem NATO puternică, inclusiv în Arctica, unde alianța are un rol-cheie de jucat”, a afirmat el.
Groenlanda, o fostă colonie și acum un teritoriu semi-autonom al Regatului Danemarcei, se află între Arctica și America de Nord și deține vaste resurse energetice.
Statele Unite operează deja baza spațială Pituffik în nord-vestul îndepărtat al Groenlandei.
Trump anunță construirea a două baze militare „de mare anvergură” în Groenlanda
Se preconizează că acordul va duce la deschiderea a două noi baze militare: Narsarsuaq, o fostă bază aeriană din perioada Războiului Rece, a cărei populație s-a redus la doar câteva zeci de locuitori, și Mestersvig, utilizată în prezent de „Sirius Dog Sled Patrol”, o unitate a forțelor speciale daneze.
„Vom începe imediat procesul de dezvoltare a unei prezențe militare semnificative în locurile potrivite. Vom construi două baze militare de mare anvergură”, a declarat Trump în discursul său de la ONU.
Refuzul lui Trump de a exclude recurgerea la forța militară sau economică pentru a prelua controlul asupra Groenlandei a declanșat, în ianuarie, o criză diplomatică în cadrul NATO și a obligat Danemarca și guvernul insulei să poarte luni întregi de negocieri intense.
„Motivul pentru care putem încheia acest acord, care este benefic din perspectiva groenlandeză, americană și europeană, precum și din partea Regatului Danemarcei, este că e vorba de o chestiune de politică de securitate”, a declarat Frederiksen luni, la New York.
Textul acordului precizează că acesta modifică un tratat de apărare din 1951, care a constituit temeiul juridic al prezenței SUA.
Acordul marchează o schimbare față de ambițiile anterioare ale lui Trump de a achiziționa în întregime Groenlanda, o insulă de trei ori mai mare decât Texasul, cu o populație de doar 57.000 de locuitori împrăștiați de-a lungul coastei sale accidentate.
Totuși, acesta reprezintă o extindere semnificativă a infrastructurii militare americane pe insulă – prima creștere majoră de după încheierea Războiului Rece, când SUA dețineau acolo 17 facilități și peste 10.000 de membri ai personalului.
