Acordul privind cablul energetic din Marea Neagră nu respectă legislația europeană – Comisia Europeană

Comisia Europeană și-a exprimat îndoieli legate de acordul semnat între Guvernele României, Ungariei, Republicii Azerbaidjan și Georgiei privind construirea unui cablu submarin energetic în Marea Neagră. Informația apare într-un memorandum discutat joi de Guvern. Potrivit documentului, Comisia Europeană crede că acest acord nu respectă legislația europeană.

Acordul a fost semnat pe 17 decembrie 2022, la București, și prevede realizarea „Coridorului Verde”, mai exact construirea unui cablu prin care să fie transportată energie verde pe sub Marea Neagră.

Acordul a fost semnat de preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, premierul Georgiei, Irakli Garibashvili, premierul României, Nicolae Ciucă, şi premierul Ungariei, Viktor Orban. Semnarea a avut loc în prezența președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a președintelui României, Klaus Iohannis.

Însă, „Comisia are îndoieli în ce privește compatibilitatea acestuia cu legislația Uniunii, deoarece acordul nu include prevederi care să asigure faptul că dreptul Uniunii Europene și obligațiile Ungariei și ale României rezultate din calitatea de membre ale Uniunii Europene au întâietate față de obligațiile prevăzute în acord”, se arată în memorandumul Guvernului.

Cum ar putea fi modificat acordul privind cablul submarin

În iulie 2023, România a notificat Acordul Comisiei Europene, se arată în memorandumul Guvernului.

Pe 4 aprilie 2024, Comisia Europeană a organizat o discuție informală, prin video- teleconferință, cu atașații pentru energie din cadrul Reprezentanțelor Permanente ale României și Ungariei pe tema Acordului între Republica Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi (Green Corridor).

În cadrul întrevederii, reprezentanții DG ENER au informat misiunile României și Ungariei asupra pregătirii unei opinii a Comisiei Europene referitoare la evaluarea acestui Acord.

Într-o întrevedere care a avut loc pe 15 mai, la Tbilisi, între reprezentanții celor patru state, Ministerul Energiei a comunicat îngrijorările Comisiei și posibila necesitate de modificare a Acordului.

Comisia a adoptat în iunie o decizie prin care arată că are îndoieli în ce privește compatibilitatea acordului cu legislația Uniunii, „deorece acordul nu include prevederi care să asigure faptul că dreptul Uniunii Europene și obligațiile Ungariei și ale României rezultate din calitatea de membre ale Uniunii Europene au întâietate față de obligațiile prevăzute în acord”.

Comisia solicită adăugarea, la art. 6 din acord – Obligații care decurg din alte acorduri internaționale, – după fraza „Prevederile prezentului acord nu vor fi interpretate ca aducând atingere obligațiilor părților care decurg din alte tratate internaționale la care sunt părți”, a următorului text: „și, în ce le privește pe România și Ungaria, nu vor avea întâietate față de obligațiile care decurg din calitatea lor de membre alte Uniunii Europene și din legislația Uniunii”.

România propune utilizarea soluției recomandate de Comisie, pentru a clarifica aspectele referitoare la compatibilitatea Acordului cu legislația Uniunii, se precizează în memorandumul Guvernului.

În perioada imediat următoare va fi organizată la București cea de-a 8-a reuniune ministerială în baza Acordului între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României și Ungariei. Cu această ocazie, România va propune un Protocol de modificare.

Companie de proiect pentru cablul submarin, cu sediul la București

Potrivit proiectului, ar urma să fie un cablu subteran în curent continuu (HVDC) de 5000 MW care ar urma să traverseze România de la est la vest. Compania de stat Transelectrica a anunțat că va fi elaborat un studiu de fezabilitate pentru acest cablu, iar în acest sens a semnat cu TAQA, Meridiam, E-INFRA și Fluor un Memorandum de Înțelegere.

Cablul ar urma să aibă 850 de kilometri pe teritoriul României. Unii dintre investitorii care au semnat memorandumul sunt implicați și în proiectul inovator al mini-reactoarelor NuScale care ar urma să fie construite la Doicești. Este vorba despre E-INFRA, acționarul Nova Power&Gas, și americanii de la Fluor. HotNews.ro a scris pe larg despre aceștia.

Această infrastructură urmează să fie amplasată pe ruta Tuzla – Podișor și pe cea a conductei de gaz Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA), folosind coridoarele existente pentru cele două rute.

Operatorii de sistem din cele patru țări vor forma o companie de proiect, cu sediul la București. Chiar săptămâna viitoare, acționarii Transelectrica intenționează să aprobe participarea la formarea acestei companii de proiect. În acest sens, acționarii Transelectrica vor să mai aprobe și achiziția de servicii juridice, adică să angajeze case de avocatură.