Acum avem o economie mobilizată, ca de război. Soluții economice recomandate de Daniel Dăianu: folosirea unei părți din cota la FMI, swap valutar între BCE și BNR, un nou acord Viena, o taxă de solidaritate

Economia este acum ca cea de război, o economie mobilizată pentru principalele sarcini: prioritatea de sănătate și a doua (economic și social) să avem grijă de oameni, capitalul uman, susține profesorul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Într-o discuție cu HotNews.ro, el a vorbit despre ce trebuie să facă guvernanții, cum trebuie să ajute populația și așteptările pe care le are cu privire la economie. De asemenea, a făcut câteva propuneri pentru a ajuta economia.

Declarațiile sale foarte pe scurt:

• Șomajul tehnic este inevitabil, ca și căderea economiei

• Statul nu poate fi impasibil și nu ai cum să ignori problema șomajului

• Trebuie să fii neghiob să nu înțelegi că este foarte ușor să se transforme într-una socială acută

• E posibil ca din trimestrul 4 să avem o revenire a economiei

• Sunt compartimente (economice care funcționează n.r.), chiar în condițiile acestea extraordinare, cum la război era producția de război: făceai tunuri, făceai avioane. Economia turează la un alt nivel, inferior, dar nu se închide

• Deficitul bugetar ar putea să ajungă la 6-7% din PIB, dacă se renunță la creșterea punctului de pensie

• Putem folosi și o parte din cota noastră la FMI de circa 900 milioane dolari.

• E obligatoriu ca linii valutare, swap valutar, să se practice între Banca Centrală Europeană și Băncile centrale care nu fac parte din zona euro.

• Ar fi ca o armă de descurajare

• Ar fi util și un nou aranjament de tip Viena

Evitarea crizei sociale

„Șomajul tehnic este un angajament și nu ai cum să nu faci așa ceva, să încerci să atenuezi impactul asupra vieții sociale, pentru că sănătatea e prioritatea numărul unu, după care este evitarea unei crize sociale”, spune Dăianu.

Potrivit acestuia, în SUA se vorbește de 20% șomaj, iar în România s-a avansat cifra de 1 milion de persoane.

„Ăsta e un șomaj temporar însă. Asta trebuie precizat. Șomajul tehnic este inevitabil, ca și căderea economiei. Avem o criză medicală a sănătății publice cumplită. Vom avea șoc, impactul economic extraordinar de sever care poate duce la o criză socială”, explică profesorul.

Prin urmare, spune el, statul nu poate fi impasibil.

„Noi vorbim acum de posibilitatea unei creșteri explozive a șomajului care poate să ducă la o criză socială. Această dinamică a pieței muncii este indusă de un șoc cum este pandemia. Nu este vorba despre ciclul economic sau o criză financiară. Este un șoc pe care îl întâlnești, nu știu, în 100-150 de ani. Este de amploare pentru că SARS nu a fost de această intensitate și întindere”, explică Dăianu.

Știrea rea și știrea bună

„Știrea rea este că impactul pe piața muncii și asupra vieții sociale poate să fie teribil. Știrea bună este că este de natură temporară. Este o închidere parțială a economiei, pentru că ai serviciile care funcționează. Sunt oameni care se duc la muncă”, afirmă el.

• Pierzi poate 15-20% dintre oameni care merg în șomaj tehnic. dar restul… Sunt oameni care lucrează acasă. Ei lucrează în continuare. Sunt o serie de activități economice care se fac cu prezența acasă. Nu trebuie să cădem în această exagerare catastrofică a căderii producției.

• Eu cred că este un prag de jos sub care economia în privința căderii nu va trece, pentru că sunt activități care rămân.

„Nu ai cum să ignori problema șomajului, nu ai cum.Trebuie să ai politică publică, nu poți să lași oamenii. Ați văzut că la Ministerul Muncii s-a vorbit despre un milion de oameni (în șomaj n.r.). Nu poți să stai pe margine să spui că nu ai ce să faci. Nu pot să faci așa ceva”, afirmă Daniel Dăianu.

• Ai chestiunea strict economică, că oamenii aceștia vor reveni și trebuie să aibă venituri pe perioada aceasta că și-au pierdut locurile de muncă. Sunt firme care pot să asigure plata șomajului tehnic, precum Dacia și Ford la Craiova, dar sunt și întreprinderi mici care nu pot.

• Atunci, trebuie să le dai oamenii oamenilor posibilitatea să trăiască și să revină în circuitul economic.

„Este și componenta socială. Aici trebuie să fii neghiob să nu înțelegi că foarte ușor poate să alunece o problemă economică și să te transforme într-una socială acută. Peste tot, nu numai în, România, chestiunea socială, după cea medicală deține preeminența. Este principala preocupare pentru că în ultima instanță, nu mașinile și echipamentul contează, ci oamenii”, explică președintele Consiliului Fiscal.

Așteptările cu privire la revenirea economiei

• Eu cred că într-un an de zile vom avea vaccinul.

• E posibil ca din trimestrul 4 să avem o revenire a economiei. Asta va da și speranță. Poate mai devreme. S-ar putea din ultima parte a trimestrului 3, într-un scenariu optimist. Cu atât mai mult trebuie să îi ții pe acești oameni, să ai grijă de ei.

• Nu ai voie să abdici.

Luptă pe două fronturi

Potrivit acestuia, avem două fronturi:

1. Frontul medical – unde trebuie să să deții echipamente de protecție. Au început medicii să nu mai facă față. Nu i-ai protejat suficient pe ei.

2. Economic (impropriu spus) – aici trebuie să ai grijă de oameni, pentru că poți să ai o criză socială de proporții.

E foarte bine că va avea loc această restructurare a bugetului, spune el, care să aloce resurse suplimentare către sănătate. Asta înseamnă să disloci în bugetul actual spațiu, adică să iei din alte compartimente și să aloci.

„Ar ajuta foarte mult să nu operăm acea creștere a punctului de pensie, ca să eliberăm resurse. Nu cred că ar fi cineva care să nu înțeleagă că aceasta este o miză. Dacă nu suntem atenți, ne ducem cu deficitul către 8-9%”, spune Dăianu.

• Noi nu suntem SUA sau Germania ca să ne permitem un pachet de asistență de 10% sau peste.

• Sunt compartimente (economice care funcționează n.r.), chiar în condițiile acestea extraordinare, cum la război era producția de război: făceai tunuri, făceai avioane. Economia turează la un alt nivel, inferior, dar nu se închide. Se închid porțiuni.

• Nimeni nu se poate gândi că economia nu va avea descreștere în acest an. Marea întrebare este cât de mare va fi această descreștere a economiei. Va afecta încasările bugetare.

Potrivit acestuia, dacă nu se asumă creșterea punctului de pensie și pui cheltuielile suplimentare legate de fronturile de luptă cu încasări reduse la buget, te duci la 6% din PIB, aproape 7% din PIB.

„E important să facem aceste cheltuieli, dar nu sub căciula de cheltuieli permanente. Cheltuielile care se vor vedea în deficitul bugetar din acest an să fie provocate de faptul că avem încasări mai mici și cheltuieli care sunt absolut necesare, având în vedere cele două fronturi. Eu zic că piețele nu vor fi excesiv de nervoase pentru că peste tot deficitele vor crește, plus că România are o datorie de publică în jur de 35%. Ea este o datorie rezonabilă. Ea poate să crească peste măsură și foarte periculos dacă vom cheltuieli permanente cu tot felul de promisiuni”, afirmă președintele Consiliului Fiscal.

• E ca o economie de război, o economie mobilizată pentru principalele sarcini: prioritatea de sănătate și a doua, economic și social, să avem grijă de oameni, capitalul uman.

Ce resurse financiare să folosească România

• Să folosim fondurile acestea europene care sunt disponibilizate. Vom primi aproape 1 miliard de euro. Mai sunt fondurile acelea ale Băncii Europene pentru Investiții.

• Putem folosi și o parte din cota noastră la FMI de circa 900 milioane dolari.

• Eu cred că e obligatoriu ca linii valutare, swap valutar, să se practice între Banca Centrală Europeană și Băncile centrale care nu fac parte din zona euro, așa cum FED-ul are swap pe dolar cu alte bănci centrale. Uneori liniile sunt nelimitate. Este obligatoriu pentru că situația asta complicată poate să dureze. Se va specula împotriva monedelor naționale ale statelor care nu sunt în zona euro. În afară de rezervele naționale pe care le ai, sunt considerabile cele de la BNR, dar să ai ca armă de descurajare.

„Eu fac o comparație tâmpită acum, dar arma nucleară este o armă de descurajare. Aceste linii speciale pot ajuta foarte mult BNR, a Poloniei, Ungariei. Contează mult. Până și Băncile Suediei și Danemarcei s-ar putea să aibă nevoie de așa ceva”.

• Cred că ar fi util și un nou aranjament de tip Viena. S-ar putea să fie bănci care să fie doritoare să-și reducă expunerile. Criza e criză.

• Bugetul național poate să fie ajutat, eu am făcut această propunere dar va fi privită chiorâș, de o taxă de solidaritate (plătită temporar în perioada asta n.r.) pentru toți cetățenii României care au venituri, nu cei care își pierd locurile de muncă. E vorba de cei cu peste 8.000 lei sau 10.000 lei. Adică pentru ce câștigă peste această sumă să plătească 20%. Are și importanță simbolică, este și un test de solidaritate. Poți să ajuți pe cei mai vulnerabili. E nevoie de așa ceva.

„Ajuți temporar bugetul. Este normal ca numai Crucea Roșie și ONG-urile să facă așa ceva? Să fie o politică publică clară. Bugetarii care au mai mult, să plătească. Inclusiv magistrații și pensiile nesimțite. Pe venituri să fie taxa. Cine să fie scutiți: tot personalul medical și armata”.