Acuzații de asasinat și sabotaj energetic. Cum a ajuns Ucraina tema centrală a campaniei electorale din Ungaria / Viktor Orban: „Vor să scape de noi”

Cu o lună înainte de alegeri, Budapesta acuză Kievul de amenințări la adresa lui Viktor Orban și de sabotarea conductei Drujba. Ucraina și opoziția maghiară susțin însă că guvernul folosește dezinformarea pro-rusă pentru a opri avansul partidului Tisza în sondaje, notează BBC.

Guvernul maghiar susține că Ucraina „nu se va da în lături de la nimic” pentru a împiedica victoria partidului Fidesz, condus de Viktor Orban. Miniștrii acuză că se pregătesc acte de violență fizică împotriva premierului și a familiei sale, precum și sabotaje asupra instalațiilor energetice cheie.

La rândul său, guvernul ucrainean acuză Budapesta că a declanșat o campanie de ură pentru a-i speria pe alegători și a-i determina să voteze din nou cu Fidesz.

Între cele două părți se află Rusia, scrie BBC. Financial Times a raportat că o firmă de consultanță legată de Kremlin pregătea o campanie masivă de dezinformare în Ungaria pentru a-l susține pe Orban și a discredita partidul de opoziție Tisza, condus de Peter Magyar.

Miza scrutinului din 12 aprilie

Cu doar 30 de zile înainte de alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, unii analiști consideră că acuzațiile de sabotaj și amenințările cu violența fizică dovedesc că Orban intră în panică.

Potrivit ultimului sondaj, Fidesz se află în urma partidului Tisza cu 39% față de 50%. Alții cred însă că, dacă electoratul va fi convins că țara se află într-un „pericol mortal”, Orban ar putea obține o a cincea victorie consecutivă.

În centrul disputei se află conducta Drujba, de care depind rafinăriile maghiare. Livrările de petrol au fost întrerupte pe 27 ianuarie, după un atac rusesc cu drone asupra centrului petrolier Brody din vestul Ucrainei.

De atunci, Ungaria nu a mai primit petrol, iar Orban acuză Kievul că întârzie intenționat reparațiile pentru a-i afecta șansele de realegere.

„Guvernul nu spune adevărul”

Afirmațiile premierului sunt însă contestate de experții în securitate. „Guvernul Orban nu spune adevărul în întregime”, a declarat pentru BBC Andras Racz, analist la Consiliul German pentru Relații Externe.

Expertul spune că situația este mult mai complexă: în urma atacului rus din 27 ianuarie, un rezervor de 75 de milioane de litri a fost avariat, iar pentru a preveni un dezastru ecologic, țițeiul a fost pompat chiar în conductă pentru a fi stocat.

Această manevră tehnică, necesară pentru a salva petrolul, este motivul real pentru care fluxul nu poate fi reluat imediat, proces despre care Ucraina afirmă că ar putea dura șase săptămâni.

Propagandă, AI și mobilizarea armatei

Tot BBC notează că isteria electorală ia forme extreme în Ungaria, unde panouri gigantice și afișe luminoase acoperă întreaga țară. Acestea îl înfățișează pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski cerșind bani de la liderii UE sau alături de Peter Magyar.

Partidul Tisza este acuzat că vrea să implice Ungaria în război, lucru negat vehement de Magyar: „Noi suntem adevăratul partid al păcii”.

Campania Fidesz include și un videoclip realizat cu inteligență artificială care arată un pluton de execuție. Mesajul sugerează că maghiarii vor fi uciși dacă opoziția câștigă alegerile.

Într-o mișcare extrem de neobișnuită în timp de pace, armata a fost mobilizată pentru a patrulă instalațiile energetice cheie – „pentru a liniști” publicul, în viziunea Fidesz, sau „pentru a-l speria”, în viziunea lui Tisza.

În orașul Debrecen (Debrețin), din estul țării, ministrul apărării Kristof Szalay-Bobrovniczky a avertizat că orașul ar putea fi ținta unor „operațiuni hibride”, precum sabotajul.

În timp ce mass-media pro-guvernamentală acționează ca o cameră de ecou pentru mesajele Budapestei, în rândul populației apar primele semne de neliniște.

„Mulți oameni ne contactează întrebând de ce, dacă pericolul unui atac este real, guvernul nu furnizează informații despre adăposturile antiaeriene”, a declarat pentru BBC jurnalistul Tamas Polgar Toth.

Primarul Fidesz din Debrecen, Laszlo Papp, a confirmat ulterior că posibilitatea informării cetățenilor despre adăposturi este luată în considerare.

Schimbul de replici Orban – Zelenski

Pe 21 februarie, Orban nu a votat acordarea împrumutului UE până la restabilirea fluxului de petrol prin conducta Drujba. În consecință, Ucraina a recurs la un împrumut de 1,5 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internațional pentru a face față situației până la soluționarea disputei.

Dar, pe 4 martie, Zelenski a părut să agraveze impasul. „Sperăm că nimeni din Uniunea Europeană nu va bloca cei 90 de miliarde de euro. În caz contrar, vom transmite adresa respectivei persoane forțelor noastre armate, pentru ca acestea să o poată contacta și să discute cu ea în propria limbă”, a declarat Zelenski, fără a-l numi pe Orban.

Prim-ministrul maghiar nu a fost mulțumit: „Vor să scape de noi, dacă se poate cu amenințări, pentru că dacă cuvintele frumoase nu funcționează, atunci cu amenințări și șantaj”, a declarat Orban la radio, pe 6 martie.

„Turiștii” de pe conducta Drujba

Cu o zi înainte, două vehicule ale băncii de stat ucrainene Oschadbank au fost confiscate în timp ce traversau Ungaria. În operațiune au fost utilizate trupele antiteroriste TEK, principala unitate specială de elită din țară.

Miercuri, săptămânalul independent maghiar HVG a descris aceste trupe pe coperta sa drept „armata privată” a lui Viktor Orban. Publicația a prezentat imagini cu lingouri de aur transportate în jurul simbolului partidului de opoziție Tisza.

Un decret emis luni de guvern a ordonat procurorilor să investigheze „dacă organizațiile criminale, teroriste sau politice maghiare prezente în Ungaria ar fi putut beneficia de bunurile transportate”.

În aceeași zi, mai mulți membri ai unei misiuni de anchetă înființate de guvernul maghiar au intrat în Ucraina cu mașina. Scopul declarat al acestora era să raporteze despre starea conductei Drujba. „Sarcina noastră este să evaluăm starea conductei și să creăm condițiile pentru repornirea acesteia”, a declarat ministrul adjunct al Energiei, Gabor Czepek, într-o postare pe Facebook.

Ucraina a afirmat însă că grupul a fost tratat ca unul de turiști: „Acest grup de persoane nu are niciun statut oficial și nici nu are programate întâlniri oficiale; prin urmare, este fundamental incorect să ne referim la ei ca la o delegație”, se arată într-o declarație a Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei.