Adela Smeu, CEO RetuRO: „Pentru România, Sistemul de Garanție-Returnare are o valoare economică certă”

Peste 12 miliarde de ambalaje de băuturi colectate și aproape 900.000 de tone de materiale au fost direcționate pentru reciclare în mai puțin de 3 ani de funcționare a Sistemului de Garanție-Returnare. „Pentru economia românească, oportunitatea este să păstrăm cât mai mult din valoarea acestor materiale în circuitul economic și să construim capacitate în jurul unor fluxuri care sunt deja stabile”, spune Adela Smeu, CEO RetuRO, într-un interviu acordat HotNews.ro. Printre subiectele abordate, CEO-ul RetuRO s-a referit la următoarea etapă de dezvoltare a sistemului, rolul SGR în atingerea obiectivelor europene de mediu și nevoia de consolidare și maturizare operațională a sistemului pentru a asigura performanța pe termen lung.

SGR a dus la dezvoltarea, de către RetuRO, a unei infrastructuri naționale pentru colectarea, sortarea și direcționarea către reciclare a ambalajelor de băuturi. Cum vedeți rolul acestei infrastructuri în pregătirea României pentru obiectivele europene de economie circulară și pentru următoarea etapă a tranziției?

În cei aproape trei ani de funcționare, Sistemul de Garanție-Returnare s-a dovedit a fi un mecanism eficace, cu o contribuție reală la obiectivul României de reducere a deșeurilor și de creștere a ratelor de colectare separată și de reciclare.

România a demonstrat că poate construi într-un timp foarte scurt un sistem cu rezultate comparabile cu cele ale unor piețe care operează astfel de sisteme de mult mai mulți ani. La nivel de țară avem deja un SGR funcțional și o evoluție măsurabilă a performanței, care crește de la un an la altul. România intră în etapa europeană definită de PPWR cu avantajul unei infrastructuri deja funcționale și cu lecții concrete din operarea ei. 

Avem avantajul de a fi implementat un sistem de garanție-returnare înainte ca acest lucru să fie o obligație prin obiectivele asumate la nivel european, ceea ce ne oferă timpul necesar de a avea un sistem solid și matur, care să asigure atingerea țintei de 90% stabilită de regulamentul european. De aceea cred că următoarea etapă pentru RetuRO și SGR trebuie să fie una de consolidare operațională și a rezultatelor de până acum pentru a asigura un parcurs sustenabil pentru atingerea acestor ambiții.  

Dincolo de volumele colectate, ce poate însemna existența unei infrastructuri circulare funcționale pentru competitivitatea economiei românești? Ce oportunități poate crea pentru companii, investiții și dezvoltarea unor noi lanțuri valorice?

Adevărata valoare a unei infrastructuri circulare se vede atunci când materialele colectate nu mai sunt tratate ca deșeuri fără valoare, ci ca resurse care pot reintra în economie. SGR face posibilă colectarea separată a unor volume foarte mari de plastic, metal și sticlă și oferă reciclatorilor fluxuri constante, mai ușor de procesat.

Pentru România, SGR are o valoare și relevanță economică certă. În mai puțin de trei ani, au fost colectate prin sistem peste 12 miliarde de ambalaje de băuturi, ceea ce echivalează cu aproape 900.000 de tone de materiale redirecționate către reciclatori pentru reintroducerea în ciclurile de producție. Astfel, SGR a consolidat infrastructura de reciclare locală, asigurând un flux constant și previzibil de PET, sticlă și aluminiu de înaltă calitate pentru industria națională.

Pentru companii, această predictibilitate a volumelor contează. Poate susține investiții în capacități de procesare, tehnologie și eficientizarea operațiunilor. În același timp, disponibilitatea materiilor prime secundare devine tot mai importantă într-o Europă care își propune să folosească resursele mai eficient și să își reducă dependența de materii prime virgine.

Nu cred că un sistem poate produce de unul singur toate aceste transformări, dar poate crea o bază foarte concretă pentru ele. Pentru economia românească, oportunitatea este să păstrăm cât mai mult din valoarea acestor materiale în circuitul economic și să construim capacitate în jurul unor fluxuri care sunt deja stabile.

Pentru ca economia circulară să funcționeze la scară largă, materialele colectate trebuie să reintre efectiv în economie. Cum arată acest parcurs pentru ambalajele colectate prin SGR și ce rol are calitatea materialelor obținute în valorificarea lor ulterioară de către reciclatori?

Pentru consumator, parcursul pare să se încheie când returnează ambalajul și își recuperează garanția. Pentru noi, acela este momentul în care începe partea mai puțin vizibilă a sistemului: preluarea ambalajelor colectate, transportul acestora către centrele RetuRO de numărare și sortare,  procesarea și pregătirea lor pentru a fi direcționate spre unitățile de reciclare.

RetuRO operează nouă centre de numărare și sortare, iar, în medie, aproximativ 70 de camioane cu materiale procesate pleacă zilnic din centrele noastre către reciclatori. În centrele de numărare și sortare se vede importanța infrastructurii – miliarde de ambalaje returnate individual sunt transformate în fluxuri de materiale de o calitate foarte bună.

Rolul nostru este să asigurăm acest parcurs până la livrarea către reciclatori, în condiții care permit procesarea eficientă a materialelor. Calitatea contează foarte mult, pentru că o separare corectă și un nivel redus de contaminare ajută la păstrarea valorii materialelor și la reintroducerea lor în circuitul economic. Toate materialele colectate prin SGR sunt direcționate către reciclare.

PPWR va aduce noi cerințe pentru întregul ecosistem al ambalajelor. Cât de importante sunt predictibilitatea cadrului de reglementare și alinierea coerentă a normelor naționale la cadrul european pentru ca România să atragă investițiile necesare și să transforme obiectivele europene în oportunități economice?

Din perspectiva mea, predictibilitatea nu înseamnă că un sistem trebuie să rămână neschimbat. Înseamnă că evoluția lui trebuie să fie coerentă și suficient de clară încât actorii implicați să își poată planifica investițiile și operațiunile. Într-o infrastructură națională, orice schimbare poate avea efecte directe asupra logisticii, sistemelor IT, finanțării și experienței consumatorilor.

PPWR oferă o direcție comună la nivel european, iar România are deja avantajul experienței acumulate prin funcționarea SGR. Cred că această experiență trebuie folosită: astăzi avem date și lecții operaționale care nu existau înainte de lansarea sistemului și care ne ajută să înțelegem mai bine ce funcționează și unde este nevoie de îmbunătățiri.

Rolul RetuRO este să aducă în această conversație realitatea din teren și datele rezultate din operarea sistemului. Coerența dintre obiectivele europene, cadrul național și capacitatea operațională este importantă pentru ca resursele și investițiile să rămână concentrate asupra performanței – colectare eficientă, tehnologie, accesibilitate și fluxuri stabile către reciclare.

RetuRO este partener al Climate Change Summit 2026, eveniment organizat sub tema „Infrastructures of Our Future”. De ce este important pentru RetuRO să participe la această conversație și ce perspectivă poate aduce experiența implementării SGR în România?

SGR este o infrastructură care  arată concret ce înseamnă construirea unui proiect de economie circulară la nivel național: o rețea de puncte de returnare, o structură logistică extinsă, centre de numărare și sortare, sisteme digitale și mecanisme financiare care trebuie să funcționeze coordonat. Ce mi se pare relevant este că această infrastructură pornește de la un gest individual foarte simplu. Fiecare ambalaj returnat poate părea nesemnificativ, dar, repetat de miliarde de ori, acel gest creează rezultate impresionante. Aici se întâlnesc comportamentul oamenilor, tehnologia, impactul economic și obiectivele de mediu.

Pentru mine, una dintre cele mai importante lecții ale SGR este că o inițiativă ambițioasă poate deveni, într-un timp relativ scurt, un instrument cu impact real dacă are în spate o viziune comună și  cooperarea continuă a actorilor implicați pentru materializarea ei, alături de reguli clare și un mecanism simplu și accesibil care să încurajeze participarea oamenilor și să facă schimbarea vizibilă pentru ei. Returnarea ambalajelor a intrat rapid în rutina a milioane de români, iar la acest lucru au contribuit infrastructura de colectare accesibilă, dar și efectul pe care oamenii îl văd în jurul lor odată cu introducerea SGR.

Climate Change Summit creează cadrul de a aduce în discuție experiența concretă a implementării și operării unui sistem național. Cred că această perspectivă practică poate fi utilă într-o conversație despre politici publice eficace și despre infrastructurile de care România va avea nevoie în viitor.

Climate Change Summit aduce la aceeași masă companii, autorități, cercetători, antreprenori și societatea civilă. Ce trebuie să se întâmple prin această colaborare pentru ca ambițiile europene privind economia circulară să se transforme în impact măsurabil în România în următorii ani?

Dacă ar fi să aleg un lucru esențial, acela ar fi trecerea de la obiective generale la mecanisme care pot funcționa în realitate și la scară mare. Economia circulară nu poate fi construită de un singur participant și nici exclusiv prin reglementare. Este nevoie ca autoritățile, companiile, zona de cercetare și societatea civilă să înțeleagă concret ce poate face fiecare.

SGR ne-a arătat foarte clar acest lucru. Rezultatele nu apar doar pentru că există o infrastructură, ci pentru că producătorii, comercianții, consumatorii, operatorii logistici, reciclatorii și autoritățile participă la același mecanism. Când una dintre aceste componente întâmpină dificultăți, efectele se văd în întregul sistem.

Cred că următorul pas este un dialog mai aplicat, bazat pe date și pe experiența implementării. Impactul real se măsoară prin infrastructura care funcționează, prin participarea oamenilor și prin materialele care sunt reintroduse în economie. Pentru mine, acesta este testul real al colaborării.

–

Tema Climate Change Summit 2026 – „Infrastructures of the Future” – pune în centrul discuției infrastructurile de care România și regiunea au nevoie pentru a face față schimbărilor climatice și transformărilor economice care le însoțesc. 

Dacă lucrezi în business, administrație, energie, infrastructură, cercetare sau politici publice, nu rata întâlnirea în care datele despre clima României sunt puse în contextul deciziilor care îi vor modela viitorul.

Înscrierile sunt încă deschise aici: https://climatechange-summit.org/tickets/

Articol susținut de Asociația Social Innovation Solutions