Administrația Națională a Penitenciarelor, vizată de un atac cibernetic. Transferurile deținuților sunt suspendate, iar prezentările la instanță se vor face prin videoconferință
Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a fost vizată miercuri de un atac cibernetic de tip ransomware. Instituția a anunțat că a suspendat transferurile deținuților, iar infățișările acestora la ședințele de judecată vor fi asigurate prin sistem videoconferință.
Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a anunțat miercuri că a fost ținta unui atac cibernetic de tip ransomware „asupra mai multor staţii de lucru şi servere care aparţin ANP”. Un atac de tip ransomware este un atac cibernetic în care hackerii criptează fișierele sau sistemele informatice ale unei instituții, astfel încât acestea să nu mai poată fi folosite. Apoi cer o răscumpărare în schimbul cheii de decriptare.
„Echipa IT a ANP a contactat imediat Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), care a intervenit cu celeritate pentru limitarea impactului acestui atac, fiind izolate fizic toate echipamentele”, au transmis reprezentanţii ANP, adăugând că urmează să depună și o plângere la DIICOT.
Ca măsură de precauție, au fost oprite mai multe servicii informatice, printre care IMS Web, Infokiosk, portalul de programare a vizitelor, conexiunile VPN dintre unități și site-ul instituției.
De asemenea, sistemul de telefonie destinat persoanelor private de libertate a fost afectat.
Transferurile au fost suspendate
Într-o actualizare transmisă la ora 14:30, ANP a precizat că a stabilit soluții temporare pentru menținerea unor drepturi ale persoanelor private de libertate până la remedierea situației.
Astfel, fiecare deținut va putea iniția zilnic apeluri telefonice de maximum cinci minute doar către ultimele numere apelate înainte de atacul cibernetic.
Programarea vizitelor și a comunicărilor online nu se va mai face prin platforma informatică, ci prin metode alternative, respectiv telefonic sau direct la ghișeu.
În ceea ce privește cumpărăturile, acestea vor putea fi efectuate fie la punctele comerciale din incinta penitenciarelor, acolo unde există, fie prin intermediul personalului desemnat, care se va deplasa la magazine din afara locului de deținere.
Totodată, toate cererile și petițiile vor fi depuse în format fizic, iar recompensele care presupun permisiunea de ieșire din penitenciar vor fi amânate până la remedierea incidentului.
ANP a anunțat că transferurile persoanelor private de libertate între penitenciare au fost oprite temporar, urmând ca doar situațiile excepționale să fie soluționate punctual.
În ceea ce privește prezentarea deținuților în fața instanțelor, termenele stabilite pentru miercuri vor fi respectate, iar în zilele următoare ședințele vor fi organizate prin videoconferință, cu informarea prealabilă a instanțelor.
Atacul cibernetic de la Cadastru
Și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) se confruntă cu ceea ce instituția a numit „cel mai grav incident tehnic din istoria instituției”. De mai bine de două săptămâni piața imobiliară din România este blocată, pentru că toate sistemele informatice gestionate de ANCPI sunt nefuncționale, inclusiv adresele de e-mail ale instituției și aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra.
Atacatorul a acceptat să discute cu postul de televiziune Euronews România prin intermediul unei aplicații de mesagerie securizată, în format text.
Întrebat care este mesajul său pentru autoritățile și cetățenii din România afectați de atac, acesta a răspuns: „Îmi pare rău pentru problemele pe care le-am cauzat pentru cetățeni și pentru echipa IT care lucrează acum din greu la ANCPI”.
Totodată, întrebat dacă utilizatorii serviciilor ANCPI ar trebui să fie îngrijorați în cazul în care datele lor au fost compromise, hackerul a spus că: „Nu vând aceste date chiar oricui”.
Potrivit mesajelor transmise postului Euronews România, motivația atacului ar fi exclusiv câștigul financiar. Hackerul susține că a exploatat o vulnerabilitate cunoscută încă din anul 2021.
El a negat însă informația potrivit căreia ar fi cerut o răscumpărare de 10 milioane de euro. „Oricărui om întreg la minte i-ar fi rușine să ceară un astfel de preț. Aceste lucruri se discută doar între părțile relevante”, a afirmat el.