Adultii din orasele Romaniei au cea mai mare incredere in TV, tinerii in Internet

Romanii urmaresc stiri cu teme sociale si meteo, nu tin cont de diferentele care apar intre informatii sau opteaza pentru varianta postului preferat, afirma ca violenta de la televizor ii poate influenta pe ceilalti, dar nu si pe ei insisi, sunt deranjati de publicitate, iar cei pana in 20 de ani acorda votul de incredere internetului in defavoarea televiziunii.

Acestea sunt doar cateva dintre concluziile unui studiu realizat de Agentia de Monitorizare a Presei (AMP), in colaborare cu IMAS, care si-a propus evaluarea nivelului de competenta in mass-media prin intervievarea unui esantion reprezentativ – pentru populatia cu varsta intre 15 si 65 de ani – de 1037 de persoane din mediul urban. Rezultatele au fost prezentate in cadrul unei dezbateri intre AMP si invitati din mass-media si mediul academic, la sediul agentiei.

Ce fel de stiri urmarim?

In topul preferintelor de continut al stirilor se plaseaza temele sociale (educatie, sanatate) si informatiile meteorologice (aproximativ 70% dintre respondenti), urmate de viata sportiva(45%) si evenimentele din viata unor oameni obisnuiti (44%). Viata politica si temele economice sunt devansate de viata mondena si stirile externe.

In randul tinerilor, pe primul loc se situeaza stirile mondene (32%), urmate de cele sportive(34%) si cele utilitare (14%).

Participantii la dezbatere au discutat despre tendinta de tabloidizare a presei serioase si despre dezvoltarea accentuata a fenomenului de senzationalism. Cu totii au cazut de acord ca este necesara educarea publicului consumator de mass-media si accentuarea capacitatilor sale de selectie, astfel incat butonul pe care il apasa telespectatorul pe telecomanda sa fie factorul de cenzura al senzationalismului.

Mircea Toma, presedintele AMP a explicat necesitatea echilibrarii „foamei de senzational” a publicului, in contextul in care consumul necritic de mass-media pune in pericol calitatea proceselor democratice. „Interesele economice ale proprietarilor mass-media, interesele politice si foamea de senzational altereaza calitatea informatiei care ajunge la public. In ponderi diferite, aceste obstacole afecteaza libertatea presei in multe alte tari, inr, in particular, senzationalismul pare sa se detaseze ca fiind cel mai agresiv inamic al calitatii mass-media, la scara globala. Romania a devenit Republica Elodia, subiectul demn de o stire de fapt divers contaminand cele mai importante mijloace de comunicare in masa.”, a declarat presedintele AMP.

Cum verificam informatiile?

Studiul AMP arata ca publicul roman nu prea verifica informatiile. Cei care urmaresc stirile la mai multe posturi de televiziune sunt foarte putini si, dintre acestia, cei care sesizeaza diferente intre informatiile pe care le primesc, fie le ignora(36%), fie aleg varianta postului preferat(35%).

Situatia se schimba, insa, in cazul celor care citesc presa tiparita: 37% incearca sa verifice informatia prin alte surse si 34% nu le iau in considerare.

Ne influenteaza mass-media?

Persoanele intervievate au aprobat ideea ca violenta stirilor si a filmelor ii influenteaza pe oameni, in general, in proportie de 68%. Cand au fost intrebate daca se simt influentate de violenta si agresivitatea programelor TV, aproape aceleasi persoane au raspuns negativ (47%). Explicatia oferita de sociologii IMAS a fost asa-numitul „efect al persoanei a treia” care spune ca atunci cand subiectii evalueaza efectele comunicarii asupra atitudinilor si comportamentelor indivizilor, acestia tind sa evalueze efectele asupra celorlalti ca fiind mai mari.

Ce ne deranjeaza cel mai mult din ceea ce apare la televizor?

In primul rand, oamenii sunt deranjati de publicitate si reclame. Pe locul doi se afla violenta si agresiune si, pe locul trei, dezbaterile politice. Referitor la scena politica, aproximativ 70% dintre cei intervievati cred ca evenimentele din aceasta arie si detaliile din viata personala a politicienilor apar prea des in mass-media. La celalalt pol, informatiile despre actiunile administratiei publice si povestile de viata ale oamenilor simpli sunt considerate neglijate.

In cine avem mai multa incredere?

Adultii opteaza pentru televiziune – 65% o plaseaza pe primul loc, in timp ce tinerii acorda mai multa incredere internetului – 55% il plaseaza pe primul loc. Procentajul obtinut in randul tinerilor a fost considerat unul pozitiv de catre participantii la intalnire. „Increderea tinerilor in Internet arata ca va creste, in viitor, numarul celor care nu se vor mai uita la televizor”, a declarat Zvetlana Preoteasa, secretarul de stat pentru invatamantul preuniversitar. Ea a fost completata de Gelu Trandafir, membru al CNA, care a afirmat ca site-urile de stiri publica multe dintre stirile serioase si de interes public pe care televiziunile le omit.

Agentia de Monitorizare a Presei deruleaza, in colaborare cu Ministerul Educatiei, un proiect de educare a tinerilor prin introducerea, in aproximativ 50 de licee, a unui curs optional de competenta mass-media, predat de profesori formati in cadrul unor programe de pregatire organizate de AMP.