Agenda digitala a Romaniei in dezbatere publica: Guvernul ia in calcul investitii IT de aproape 900 milioane de euro in servicii publice, cloud, educatie, sanatate, cultura, comert electronic si cercetare pana in 2020

Autoritatile estimeaza ca vor face investitii IT de aproape 900 de milioane de euro in servicii publice, cloud, educatie, sanatate, cultura, comert electronic si cercetare pana in 2020, pentru implementarea obiectivelor propuse in Strategia Nationala Agenda Digitala a Romaniei, document supus dezbterii publice de Ministerul pentru Societatea Informationala. Circa 250.000 de locuri de munca vor fi generate in perioada 2014-2020.

Ministerul pentru Societatea Informationala a publicat joi spre dezbatere publica, pe site-ul propriu, Strategia Nationala Agenda Digitala a Romaniei, un document de 170 de pagini, care vizeaza dezvoltarea sectorul IT&C pana in anul 2020, in acord cu obiectivele Agenda 2020 a Uniunii Europene.

Viziunea autoritatilor privind dezvoltarea sectorului IT&C vizeaza, in principal, 3 zone mari de actiune: administratia publica si modernizarea acesteia, sectorul privat si sustinerea indirecta a competitivitatii acestuia, si populatia larga prin asigurarea accesului la resurse de tip TIC si a incluziunii digitale. O componenta orizontala privind nevoile Romaniei este reprezentata de securitatea cibernetica, aceasta afectand toate zonele de actiune in mod egal.

Autoritatile propun 4 mari domenii de actiune si estimeaza investitiile care vor fi necesare, locurile de munca ce vor fi create si impactul asupra PIB-ului:

• Domeniul de actiune I: e-Guvernare, Interoperabilitate, Securitatea Retelelor si Sistemelor Informatice, Cloud Computing si Media Sociale propune o organizare in 2 programe operationale, astfel:

1. E-Guvernare si Interoperabilitate: Informatizarea serviciilor publice (include activitatile de sustinere a e-Participarii si de pregatire a e-Identitatii) si pregatirea structurii institutionale (include activitatile de redefinire a proceselor relevante, de asigurare a accesului deschis la aplicatii si sisteme informatice achizitionate deja)

Pentru pregatirea investitiei in informatizarea serviciilor publice, in realizarea interoperabilitatii si securitatii cibernetice, precum si in asigurarea guvernantei asupra procesului de informatizare a serviciilor publice, am considerat, conform cu metodologia prezentata in Anexa 13, o investitie estimata la nivelul Romaniei pentru servicii publice care se ridica la valoarea de 247,5 milioane Euro.

Impactul la nivelul macroeconomic presupune 2 niveluri: un impact de realizat asupra PIB si o influenta de descrestere a cheltuielilor administratiei publice. Pentru estimarea impactului macroeconomic am utilizat multiplicatori de impact al investitiei conform cu experienta si cu rezultatele inregistrate la nivelul altor state similare din punct de vedere context si/sau particularitati (mai multe detalii privind metodologia de estimare a impactului macroeconomic sunt prezentate in 13 a acestui document). In acest sens, am estimat, pentru investitia prezentata in paragraful de mai sus, un impact asupra PIB de 23,4 milioane Euro pe an si o scadere a cheltuielilor administratiei publice de 26,6 milioane Euro pe an.

2. Cloud Computing si Media Sociale:

a) Cloud computing (include investitia in cloud public si pregatirea capacitatii administrative aferente, sustinerea initiativelor de tip Open data si pregatirea portalului unic de Open data, sustinerea initiativelor de tip Big data) si Media Sociale (include asigurarea utilizarii Media Sociale in promovarea initiativelor guvernamentale si sustinerea initiativelor de informare a IMM-urilor privind utilizarea Media Sociale pentru promovarea afacerii)

Pentru o implementare a cloud-ului public care sa includa eficientizarea capacitatii administrative, transferul in cloud al activitatii intraguvernamentale si optimizarea utilizarii de centre de date, putem estima cu metodologia folosita o investitie de aproximativ 70,2 milioane Euro.

Impactul macroeconomic inregistrat in urma implementarii tehnologiei de cloud computing si a realizarii investitiei mentionate mai sus (mai multe detalii privind metodologia de estimare a impactului macroeconomic sunt prezentate in Anexa 13 a acestui document), se ridica la:

• Impact asupra PIB: 6.057,2 milioane Euro pe an
• Impact asupra ocuparii fortei de munca din Romania: 106,000 locuri de munca generate in perioada 2014-2020
• Impact asupra reducerii cheltuielilor administratiei publice: 196,6 milioane Euro pe an

• Domeniul de actiune II: TIC in Educatie, Sanatate si Cultura propune o organizare in 3 programe operationale, astfel:

1. TIC in Educatie:

a.Asigurarea infrastructurii TIC in scoli si dezvoltarea competentelor digitale ale elevilor, studentilor, profesorilor

b.Utilizarea TIC in procesul de invatare (OER, Web 2.0) si in procesul de formare continua

c.Dezvoltarea competentelor cadrelor didactice si instruirea acestora (inclusive privind subiecte de securitate cibernetica)

2. TIC in Sanatate:

a.Asigurarea interoperabilitatii sistemelor informatice medicale si asigurarea unor sisteme de tip big data

b.Promovarea telemedicinei

3. TIC in Cultura:

a.Dezvoltarea prin digitizarea arhivelor Romaniei si a aportului la Europeana si promovarea crearii de continut digital original, specific comunitatilor din Romania

b.Imbunatatirea interactiunii furnizor de continut – individ prin intermediul resurselor TIC

Pentru pregatirea investitiei TIC in Educatie, am considerat, conform cu metodologia prezentata in Anexa 13, un nivel similar cu investitii realizate deja in alte state, ale caror perimetre includeau aceleasi nevoi si care au fost raportate la numarul de scoli active din Romania. Astfel, investitia estimata la nivelul Romaniei pentru TIC in Educatie se ridica la valoarea de 207,4 milioane Euro.

Investitia estimata pentru TIC in Sanatate a fost dimensionata utilizand, pe de o parte, proiecte similare de echipare a populatiei cu echipamente de telemedicina, raportand valorile la marimea populatiei de deservit si, pe de alta parte, utilizand valori statistice, observate istoric, privind investitiile realizate la nivel european in informatizarea domeniilor de sanatate in raport cu totalul cheltuielilor administratiei publice (2% din totalul cheltuielilor administratiei publice). Astfel, investitia estimata la nivelul Romaniei pentru telemedicina se ridica la valoarea de 94,4 milioane Euro, in timp ce valoarea estimata pentru realizarea interoperabilitatii sistemelor informatice din domeniul sanatatii, pentru achizitionarea echipamentelor si a produselor TIC specifice domeniului de sanatate se ridica la 24,8 milioane Euro.

Pentru estimarea investitiei TIC in Cultura au fost considerate estimari publicate la nivelul Uniunii Europene in privinta digitalizarii continutului digital. Raportat la situatia si tintele asumate de catre Romania, valoarea estimata a investitiei TIC in Cultura se ridica la 37,5 milioane Euro.

Impactul la nivel macroeconomic al TIC in Educatie, Sanatate si Cultura este sectorial, indirect si a fost inclus deja in alte masuri orizontale prezentate pentru Domeniile de actiune I – e-Guvernare, Interoperabilitate, Securitatea Retelelor si Sistemelor Informatice, Cloud Computing si Media Sociale si IV – Banda larga si infrastructura de servicii digitale.

• Domeniul de actiune III: TIC in e-commerce si cercetare-dezvoltare-inovare propune o organizare in 2 programe operationale, astfel:

1. TIC in e-commerce:

a. Dezvoltarea cadrului legal privind oferta transfrontaliera de tip ecommerce

b. Promovarea masurilor de informare a operatorilor de servicii online si a utilizatorilor de internet

c. Sustinerea implementarii si dezvoltarii sistemelor de plata online

d. Sustinerea sistemelor de livrare adecvata online (include aspecte de logistica si Trustmarks)

2. Inovare in TIC:

a. Promovarea clusterelor de inovare si a polilor de competitivitate pentru cresterea

b. Acordarea de sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare la nivel regional

c. Sprijinirea realizarii de parteneriate europene pentru inovare

Pentru estimarea investitiei TIC in e-commerce au fost considerate estimari publicate la nivelul Uniunii Europene in privinta unor proiecte similare sau estimari de impact a strategiei de promovare e-commerce la nivelul Uniunii Europene si raportate la gradul de dezvoltare si populatia Romaniei. Considerand situatia si tintele asumate de catre Romania, valoarea estimata a investitiei TIC in e-commerce se ridica la 171,5 milioane Euro.

Investitia estimata pentru promovarea inovarii in sectorul TIC si pregatirea de comunitati si centre de competenta atractive a fost construita pornind, de asemenea de la valori similare si se ridica la 10,6 milioane Euro.

Impactul macroeconomic de inregistrat in urma implementarii TIC in e-commerce si a realizarii investitiei mentionate mai sus (mai multe detalii privind metodologia de estimare a impactului macroeconomic sunt prezentate in Anexa 13 a acestui document), se ridica la:

• Impact asupra PIB: 4.047,5 milioane Euro pe an
• Impact asupra ocuparii fortei de munca din Romania: 138,743 locuri de munca generate in perioada 2014-2020
• Impact asupra reducerii cheltuielilor administratiei publice: 968,9 milioane Euro pe an

• Domeniul de actiune IV: Banda larga si infrastructura de servicii digitale

Conform rapoartelor semestriale ale ANCOM, cererea pentru servicii de Internet de banda larga a cunoscut o adevarata explozie incepand cu anul 2006 ￢ atat in ceea ce priveste tehnologiile fixe, cat si cele mobile.

Numarul total de conexiuni de acces la Internet in banda larga la puncte fixe in Romania a ajuns la 31 decembrie 2012 la 3.5 Mil, o crestere cu 3% fata de valoarea inregistrata la 31 decembrie 2011. Penetrarea serviciilor de Internet fix in banda larga a ajuns astfel, la sfarsitul anului 2012, la 18,6% la 100 de locuitori in crestere cu 8% fata de valoarea inregistrata la 31 decembrie 2011 si respectiv 49% din numarul de gospodarii. Totusi Romania inregistreaza inca cea mai mai scazuta rata de penetrare a conexiunilor fixe broadband din UE care a inregistrat in 2012 o valoare de 28,7%.

Liniile NGA ca un procent din totalul liniilor de banda larga a ajuns la 65% in Ianuarie 2013, cea mai mare din UE, si cu mult peste media de 20% iar liniile NGA, ca un procent din populatie au ajuns la 11% in luna ianuarie 2012, de asemenea, peste media UE (3%).

La ianuarie 2013, doar 53,2% din liniile fixe de banda larga de viteza sunt sub 30 Mbps, cu mult sub media UE raportat de 85,8%, urmata de 27,9% intre 30 Mbps, 100 Mbps viteza (11,1% media UE) si 18,9% peste 100 Mbps si peste 3,1% din media UE. Penetrarea tehnologiilor mobile in banda larga (mai mare sau egala cu viteza 3G) a ajuns la 37.4% (7,1 Mil conexiuni), sub media UE de 54,1%.

Diferenta dintre mediul urban si cel rural a persistat, penetrarea in mediul urban mentinandu-se la un nivel de cateva ori mai ridicat decat cea din mediul rural – 60,28% fata de 23,47%, raportat la numarul de gospodarii.

Pentru impulsionarea investitiilor, autoritatile propun un numar de 4 directii de

actiune:

• Incurajarea accesului la infrastructura pasiva existenta ;
• Imbunatatirea transparentei si coordonarii in lucrarile civile relevante ;
• Simplificarea procedurilor de autorizare pentru dezvoltarile noi de retea ;
• Norme cu privire la infrastructura de tip NGA pentru cladirile noi.

Vezi in documentul atasat detalii despre situatia actuala si despre directiile de actiune din Agenda Digitala a Romaniei.