Alăptarea în primele zile: ce este normal, de ce apare durerea și când ai nevoie de ajutor

Săptămâna Mondială a Alăptării, marcată anual în perioada 1–7 august, este un moment important pentru a vorbi despre beneficiile alăptării, dar și despre sprijinul de care au nevoie mamele în primele zile după naștere. Pentru multe mame, începutul vine cu întrebări legate de cantitatea de lapte, atașarea bebelușului la sân, durere sau senzația de sâni tari și tensionați.

Beneficiile alăptării pentru copil și mamă

Alăptarea  susține sistemul imunitar al nou-născutului, contribuie la adaptarea copilului după naștere și la dezvoltarea acestuia. În plus, contactul apropiat cu mama calmeazã bebelușul, regleazã temperatura  și  consolideazã legãtura  emoțională dintre mamă și copil.

Pentru mamă, alăptarea stimulează eliberarea de oxitocină, hormon care ajută uterul să se contracte după naștere și sprijină recuperarea postpartum. Pe termen lung, alăptarea este asociată cu beneficii metabolice și hormonale. 

Alăptarea în primele zile și rolul colostrului

În primele zile după naștere, alăptarea se face la cerere, iar bebelușul este pus la sân cât mai curând, atunci când starea mamei și a copilului permit acest lucru. Contactul piele pe piele stimulează reflexele naturale ale nou-născutului și susține instalarea lactației. În această perioadă, copilul primește colostru, primul lapte matern, secretat în cantități mici, adaptate stomacului nou-născutului. Colostrul este bogat în proteine, vitamine, minerale, anticorpi și factori cu rol antimicrobian, fiind o primă formă de protecție pentru copil. Deși unele mame se tem că „nu au suficient lapte”, cantitatea redusă de colostru este normală. Atașarea corectă la sân ajută la hrănirea eficientă și reduce riscul de durere.

Când apare durerea în timpul alăptării?

Un ușor disconfort poate apărea la început, în perioada de acomodare. Durerea persistentă, însă, nu ar trebui considerată normală. Cel mai frecvent, durerea în timpul alăptării apare din cauza atașării incorecte la sân. Dacă bebelușul prinde doar mamelonul, presiunea exercitată în timpul suptului poate provoca fisuri, ragade și durere.

Durerea poate apărea și atunci când sânul nu se golește eficient. În această situație, pot apărea tensiune, canale blocate, angorjare sau risc crescut de mastită. Alte cauze posibile sunt candidoza mamelonară sau particularități anatomice ale bebelușului, cum ar fi frenul lingual sau labial scurt.

Furia laptelui și mastita: când trebuie cerut ajutor?

Odată cu instalarea lactației, în primele zile după naștere, sânii pot deveni tari, calzi, tensionați și dureroși. Această angorjare, cunoscută frecvent drept „furia laptelui”, poate îngreuna atașarea bebelușului la sân, dar disconfortul se poate reduce prin alăptare frecventă, poziționare corectă și golirea regulată a sânului. Dacă durerea devine intensă sau apar roșeață, zonă caldă și umflată, febră, frisoane ori stare generală alterată, este important ca mama să ceară sfatul medicului, deoarece poate fi vorba despre mastită.

Începând cu săptămâna 32-34 de sarcină, cursurile prenatale organizate la Maternitatea Medicover Baneasa (Spitalul Medicover Bãneasa) le ajută pe viitoarele mame să se pregătească pentru naștere, îngrijirea nou-născutului și inițierea alăptării. După venirea pe lume a bebelușului, sprijinul continuă în primele zile, prin monitorizare medical, consiliere în alãptare și îndrumare adaptată nevoilor fiecărei mame.

Pentru mai multe informații despre naștere și alãptare: 

https://www.medicover.ro/maternitate-bucuresti

Articol susținut de Medicover