Alba-neagra cu economia: Cum a bulversat coalitia de guvernare PSD-ALDE mediul de afaceri cu decizii intempestive si cu initiative retrase total sau partial

​”Incetati cu aceasta topaiala fiscal-bugetara”, se adresa presedintele Klaus Iohannis partidelor PSD, ALDE si UDMR, pe 29 iunie, la ceremonia de investire a Guvernului Tudose. Solicitarea presedintelui a fost cu totul ignorata in cele trei luni de guvernare a Cabinetului Tudose. Totul a inceput cu un nou program de guvernare, in care coalitia a promis masuri fata de care Guvernul s-a pozitionat in diferite moduri: pe unele le-a respins dupa scandaluri publice, pe altele le-a amanat, pe altele le-a adoptat indiferent la reactiile negative. Mediul de afaceri a fost insa serios perturbat cu masuri controversate precum split TVA, trecerea CAS si CASS din sarcina angajatorului in cea a angajatului, supra-acciza la carburanti sau obligarea companiilor de stat sa vireze dividende suplimentare. La acestea se adauga atacurile repetate asupra bancilor sau asupra fondurilor de pensii private obligatorii, soarta acestora fiind neclara. Au existat si idei din categoria „discutate si uitate” precum taxa de solidaritate sau taxa pe cifra de afaceri.

• Cabinetul Tudose si-a inceput mandatul preluand de la Coalitia PSD- ALDE un program de guvernare total diferit fata de cel asumat la castigarea alegerilor, fiind amanata cu un an, pana in 2019, scaderea TVA de la 19% la 18%, si adaugate taxe noi cum ar fi taxa de solidaritate sau taxa pe cifra de afaceri, cu 2-3 trepte de impozitare. Dupa reactiile negative din piata, Guvernul a abandonat ideea introducerii acestor doua forme de taxare. Insa a renuntat si la o masura benefica pentru mediul de afaceri, chiar daca era cuprinsa in programul de guvernare: eliminarea impozitului pe dividende. In schimb, nu a renuntat la introducerea split TVA, masura care nu este primita bine de catre firmele corecte.
• In mod surprinzator, masura privind split TVA a suferit modificari in comisia de buget din Senat. Aceasta a decis, in urma unor amendamente depuse de senatori PSD, ca plata defalcata a TVA va fi obligatorie de anul viitor doar pentru companiile de stat si firmele aflate in relatii contractuale cu statul. Ramane de vazut care va fi forma finala aprobata in Parlament.
• In plus fata de ce prevedea programul Coalitiei PSD- ALDE, Guvernul a venit cu o masura total neasteptata: aplicarea unei supra-accize la carburanti. Nici companiile de stat nu scapa de interventiile Guvernului, fiind obligate sa vireze sume suplimentare sub forma de dividende, altele decat cele distribuite deja din profitul pe 2016. Aceasta decizie pune companiile de stat in situatia de a se imprumuta anul viitor pentru marile investitii. De altfel, in cele trei luni de la investire, Guvernul nu s-a dovedit prea prietenos cu investitiile. La rectificarea bugetara, Ministerul Dezvoltarii a pierdut aproape 2 miliarde de lei, iar Ministerul Transporturilor- 6,2 miliarde lei. Cei mai multi bani au fost redistribuiti pentru plata salariilor in sectorul bugetar.
• O alta masura controversata avuta in vedere de Guvern este obligarea patronilor firmelor private sa mentina un anumit nivel al salariului brut dupa ce contributiile CAS si CASS vor trece exclusiv in sarcina angajatilor. Ea a fost anuntata de ministrul Finantelor, dar nu e clar nici acum ce forma va avea legea.

Jocul de-a desfiintarea Pilonului II de pensii

Imediat dupa ce a fost desemnat ministru al Finantelor, pe 29 iunie, Ionut Misa a lansat o veste bomba: Pilonul II de pensii va disparea. Raman doar Pilonul I si III. Imediat, Bursa de la Bucuresti a reactionat inregistrand scaderi mari, cele mai afectate fiind indicele celor 10 companii din sectorul energetic si al utilitatilor. Ulterior, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) facut o analiza cu privire la efectele declaratiilor din 29 iunie ale ministrului de Finante, Ionut Misa, referitoare la desfiintarea Pilonului II de pensii, si a stabilit ca „nu sunt intrunite conditiile” pentru existenta unei fapte de manipulare a pietei bursiere. Pe fondul acestor reactii, noul premier Mihai Tudose a spus ca Pilonul II de pensii private obligatorii „nu se desfiinteaza, punct”. Si Liviu Dragnea a incercat sa nege informatia, spunand ca noul ministru al Finantelor a inceput cu stangul, raspunzand, de fapt, la alta intrebare. Ministerul Finantelor a difuzat apoi un comunicat, in care afirma ca Ionut Misa nu a declarat asa ceva, dupa care Ionut Misa si-a cerut scuze public, precizand ca a fost o eroare si ca Pilonul II nu se desfiinteaza.

La scurt timp dupa acest episod, pe 9 iulie, Ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, a anuntat la Romania TV ca a solicitat Autoritatii de Supraveghere Financiara date despre pilonul II de pensie, pentru a vedea cum se calculeaza pensiile si care este diferenta intre sumele pe care le primesc pensionarii care cotizeaza si la stat. Ministrul Muncii sustinea, totusi, ca nu este vorba despre nationalizarea sau desfiintarea pilonului II.

Pe 9 august, ministrul finantelor a lansat un nou atac la Pilonul II, spunand ca fondurile de pensii iau comisioane de sute de milioane de lei din pensiile romanilor. „In conturile administratilor de fonduri private- Pilonul II- merg comisioane de cateva sute de milioane de lei pe an in loc sa vina in pensiile romanilor”, a transmis atunci Ionut Misa.

Pe 23 august, a aparut in mass- media informatia ca Executivul pregateste taierea la jumatate a contributiilor viitoare la Pilonul II de pensii.

Pe 25 august, premierul Mihai Tudose a facut o declaratie controversata, care a starnit valuri. A spus atunci ca randamentul pilonului I este mult mai mare decat al pilonului II, iar statul este un administrator mai bun. A anuntat atunci ca se analizeaza cresterea sumelor care se varsa la pilonul I de pensii. „Fiind o contributie varsata intr-o zona cu randament mai mare, fondurile vor creste. Adica, pe romaneste, e o modalitate de a creste pensia la viitor”, spunea Tudose. Pe 2 septembrie a revenit si a spus ca nu exista nationalizare „sub nicio forma” si urmeaza ca Ministerul Finantelor, ASF si Casa de Pensii sa faca o analiza in legatura cu acest subiect, in conditiile in care „s-au descoperit mici probleme legate de comisioane luate mai mult decat trebuie”.

Pe 7 septembrie, premierul Mihai Tudose a spus ca Pilonul II de pensii nu va fi desfiintat, dar va deveni optional. Ideea este sustinuta si de seful PSD, Liviu Dragnea, care sustine ca a oferi inca o data posibilitatea romanilor sa aleaga daca isi tin banii la Pilonul II de pensii, administrat privat, sau la stat reprezinta „un lucru bun”. Dragnea a criticat „comisionul de 2,5%” perceput de administratorii acestui Pilon „din banii nostri”.

• Atacuri repetate asupra bancilor: Cum a venit Ministerul Finantelor o lista cu banci intrate demult in faliment

Bancile au fost supuse in repetate randuri unor atacuri din partea ministrului finantelor si premierului. Pe 2 august, ministrul finantelor a spus la Antena 3 ca din cele 46 de banci din Romania, 31 sunt pe pierdere. 15 banci au platit impozit pe profit in ultimii 5 ani 31 dintre cele 46 de banci din Romania sunt pe pierdere si doar 15 banci au platit impozit pe profit in ultimii 5 ani. Ionut Misa a dat vina pentru aceasta situatie pe asa-numitele „operatiuni de optimizare fiscala” efectuate de banci.

Pe 9 august, Tudose a continuat atacul, tot la Antena 3, lansand amenintari: Chit ca e secretul bancar, eu o sa imi asum la un moment dat o sa public niste date. Dau un exemplu. Doua. Niste banci. Repet, stiu ca o patesc, dar o s-o fac. Ca sa inteleaga romanii ca daca lucreaza cu banca aia, d-aia ne fura. Si ca avem, din 40 de banci, 20 bune, 19 care isi revin si una care continua sa inteleaga ca e mai buna si mai desteapta decat noi, romanii.

Pe 20 august, Tudose a iesit cu un atac si mai dur spunand ca nu stie daca este „foarte safe” sa fie tinute economiile la anumite banci: Avem 36 de banci active, 18 sunt pe profit si 18 nu. Eu cred ca trebuie sa le ajutam, poate facem o fundatie sa le dam niste bani, ca inteleg ca ei au venit aici sa ne ajute sa… nu stiu, sunt subsidiare ale Crucii Rosii sau pur si simplu au venit aici crezand ca toti suntem cu tricouri cu „fraierii nostri”. ANAF-ul a inceput controlul la doua dintre ele sa vada cum si ce se intampla. Eu va spun foarte sincer si-mi asum, o sa ajungem pana a la iesi public si a spune: domne’, bancile astea nu au profit, de un an, de doi, de trei, de patru, nu stiu daca este foarte „safe” sa va tineti economiile acolo. Iertati-ma, e o banca, daca ea nu are profit, e pe pierdere, pai nu risca sa intre in faliment”. De asemenea, intrebat daca este „o smecherie” din partea bancilor respective si cu concursul cui s-a ajuns la aceasta situatie, premierul a raspuns: „O, da. A statului, in general”.

Pe 29 august, Tudose a spus ca refuza sa-si puna salariul pe card, pentru ca nu vrea sa dea comisioane bancilor. Nu prea am ce bani sa am in banca. Am refuzat sa am leafa pe card. Nu vreau sa dau niciun comision bancilor. Personal am avut o experienta cu un cont unde aveam 500 de dolari, iar dupa doi ani am fost sunat de la banca sa mai dua 50 de dolari. Terente era copil pe langa aceste banci. Ca prim ministru am alta pozitie. Lucrezi cu banii nostri si nu ai profit cred ca ai o problema de management sau vei continua sa ne consideri prosti ca nu ne dam seama ce faci. Eu zic ca ajunge. V-am lasat sa va ajutati singuri. Sunt niste banci serioase si sunt banci care se cred mai destepte decat statul roman

Pe 30 august, Mihai Tudose a lansat o noua amenintare. A cerut, in debutul sedintei de Guvern, reprezentantului Ministerului Economiei sa faca publica sinteza activitatilor de control realizata de Autoritatea Nationala Pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) privind sistemul bancar, sustinand ca „va fi o lectura frumoasa si interesanta pentru toata lumea”. „O rugaminte mare catre Ministerul Economiei. La mine a ajuns o sinteza a activitatilor de control facuta de ANPC in sistemul bancar. Dat fiind faptul ca ANPC e in coordonarea dumneavoastra, vreau ca acest raport sa fie pe site, public”, a cerut premierul Mihai Tudose in debutul sedintei de Guvern.

Pe 19 septembrie, Ministerul Finantelor a trimis Parlamentului o situatie a bancilor care nu ar fi platit profit in ultimii cinci ani. Insa, s-a dovedit ca acele 31 de banci despre care Ministerul Finantelor spunea ca nu au declarat profit erau in mare parte falimentate demult. din lista fac parte banci falimentate demult, precum Banca Columna, Banca de Investitii si Dezvoltare, Banca Internationala a Religiilor, dar si banci precum Banca Comerciala Romana (BCR). BCR arata intr-un punct de vedere remis redactiei ca a platit profit in anii 2016, 2015, 2013, in timp ce in 2012 si 2014 a inregistrat pierderi.

• Cum vor fi obligati patronii sa mentina un anumit nivel al salariilor brute

Informatiile legate de trecerea CAS si CASS din sarcina angajatorului in cea a angajatului au starnit mult timp confuzii. Intrebat in mod repetat de ziaristi in luna iulie ce se intampla cu CAS si CASS, premierul a raspuns ca „ele vor ramane pe modelul actual”. „Sistemul contributiilor sociale ramane cum este acum si anul acesta si cel viitor, afirma Tudose. „Nu stiu de unde tot scoateti lucrul acesta. Spuneti-mi si mie cine v-a spus dumneavoastra ca cele doua (CAS si CASS – n.r.) … Nu, ele vor ramane pe modelul actual. Toate taxele de genul acesta, CAS, CASS, vor fi platite de angajator, fiindca astfel riscam”, mai spunea Tudose. La un moment dat a avut chiar si o iesire nervoasa: „Pana una-alta, eu sunt prim-ministru si eu dispun, da? Cat sunt eu prim-ministru, ramane cum am stabilit ieri”. Aceste declaratii pareau sa contrazica informatiile potrivit carora CAS si CASS vor trece din sarcina angajatorului in cea a angajatului. Insa, premierul se refera exclusiv la plata contributiilor de catre angajator, chiar daca erau in sarcina angajatului. De aici confuziile. In cele din urma, pe 27 iulie, Ministerul Finantelor a anuntat ca incepand cu 1 ianuarie 2018, sumele reprezentand CAS si CASS, care in prezent sunt datorate de angajator in nume propriu, vor fi preluate de catre angajat, dar platite in continuare de angajator.

Dar discutiile legate de CAS si CASS nu s-au oprit aici, in conditiile in care aceasta masura ar putea duce la scaderea salariilor nete. Astfel, Ministrul Finantelor vrea sa oblige patronii firmelor private sa mentina un anumit nivel al salariului brut dupa ce contributiile vor trece exclusiv in sarcina angajatilor. Ministrul de Finante, Ionut Misa, a declarat recent ca patronii de firme vor fi obligati, printr-o masura tranzitorie, sa mentina la un anumit nivel salariul brut, ca urmare a transferului asigurarilor din sarcina angajatorului in cea a angajatului. Misa a subliniat ca va fi o dispozitie legislativa prin care se va stabili ce va include salariul brut. Reamintim ca Lia Olguta Vasilescu a confirmat in 31 august ca trecerea contributiilor de la angajator la angajat va duce la scaderea salariilor nete. In mediul privat, patronii vor decide daca pastreaza castigul sau il impart cu angajatii.

• Split TVA- o lovitura pentru firmele oneste

Obligatia ca firmele platitoare de TVA sa aiba un cont separat split TVA a starnit ample discutiile in zona mediului de afaceri. Initial, conform programului de guvernare, masura urma sa fie aplicata de la 1 septembrie 2017. Avand in vedere ca a starnit o serie de controverse, s-a decis ca plata defalcata a TVA sa devina operationala in mod optional de la 1 octombrie si obligatoriu de la 1 ianuarie 2018.

Mai multe organizatii care reprezinta mediul de afaceri au criticat dur aceasta masura. Cei mai mari investitori romani si straini avertizeaza ca firmele vor avea probleme de cash-flow Intentia Guvernului de a schimba modalitatea de colectare a TVA si institutirea platii defalcate a TVA vor produce probleme in fluxul de numerar (cash-flow) al firmelor, dar si blocaje administrative, avertizeaza Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei (CDR), o organizatie care grupeaza cei mari investitori economici – romani si straini. Sistemul platii defalcate a TVA (Split VAT), pe care guvernul vrea sa-l impuna in Romania de la 1 octombrie 2017, va da o lovitura puternica firmelor platitoare de TVA cinstite, aducandu-le costuri suplimentare, blocaje in activitate si pierdere de timp, considera consultatul fiscal Gabriel Sincu.

TVA Split va lovi mai ales micile firme oneste, nu pe fraudatori. Ce se cere de la Guvern Sistemul de plata defalcata a TVA obligatorie, care urmeaza sa fie impus de Guvern de la 1 ianuarie 2018, va lovi mai ales firmele mici si mijlocii (IMM) oneste, fara a reduce cu adevarat frauda si evaziunea fiscala, considera antreprenori si consultanti fiscali membri ai fundatiei Romanian Business Leaders.

Peste 70% din managerii de firme participanti la un studiu au declarat ca nu pot introduce TVA split la termenul impus de Guvern 72% dintre managerii de firme private care au participat la un studiu realizat de consultantii PricewaterhouseCoopers (PwC) au raspuns ca au nevoie de cel putin sase luni pentru implementarea platii defalcate a TVA in companiile lor, adica peste termenul de 1 ianuarie 2018, cand toate firmele platitoare de TVA din Romania vor fi obligate sa aplice sistemul Split TVA conform unei ordonante a Guverului.

In mod surprinzator, masura privind split TVA a suferit modificari in comisia de buget din Senat. Aceasta a decis, pe 26 septembrie, in urma unor amendamente depuse de senatori PSD, ca plata defalcata a TVA va fi obligatorie de anul viitor doar pentru companiile de stat si firmele aflate in relatii contractuale cu statul. Ramane de vazut care va fi forma finala aprobata in Parlament.

• Cum au crescut preturile la carburanti dupa introducerea supra-accizei

Pe 30 august Guvernul Tudose a decis supra-impozitarea carburantilor: Supra-acciza a fost introdusa in doua etape: in 15 septembrie, cand pretul la toate categoriile de combustibili a crescut cu 0,16 lei pe litru, si in 1 octombrie, cand se va aplica o majorare cu aceeasi suma. In ciuda asigurarilor premierului ca nu vor fi afectati consumatorii, cresterea pretului la carburanti se resimte puternic in buzunare. Preturile carburantilor au crescut de mai multe ori de cand guvernul a anuntat majorarea accizelor. In plus, exista riscul ca aceste scumpiri sa se regaseasca si in alte produse.

Pe 9 august, Mihai Tudose a spus ca au loc discutii cu reprezentantii companiilor care vand benzina si motorina astfel incat consumatorii sa nu fie afectati si a precizat ca introducerea accizei era necesara pentru lucrarile majore de infrastructura. ‘Ia sa vedem, daca o punem la loc (acciza – n.r.) cresc? Eu cred ca nu vor creste. Totusi perioada aia de romantism cand faceau ce voiau pe aici s-a cam inchis’, a afirmat seful Guvernului, pe 9 august, la RTV. Ulterior, a spus in mai multe randuri ca nu se vor scumpi carburantii.

Pe 12 septembrie, intrebat de ziaristi cum vede faptul ca pretul carburantilor la pompa a inceput sa creasca dupa anuntul de crestere a accizei, premierul Mihai Tudose a spus ca „E problema lor, nu?”. Ziaristii au replicat, spunand ca „e si problema noastra”.

Pe 19 septembrie, ministrul finantelor a spus ca nu stie care este pretul la pompa. Sincer, nu am urmarit care este pretul la pompa.” Misa mai spune ca autoritatile vor monitoriza „daca cresterea de pret se va regasi in profitul companiilor care platesc impozit la bugetul de stat” si a adaugat ca „Eu am incredere in declaratiile premierului si in faptul ca se vor lua niste masuri si se vor face niste analize.”

• Cum au fost trecute taxa de solidaritate si taxa pe cifra de afaceri la categoria „discutate si uitate”

Din ziua investirii (29 iunie) pana pe 25 iulie, Guvernul a luat in calcul si introducerea taxei de solidaritate si taxei pe cifra de afaceri a companiilor, masura perceputa ca atac la adresa multinationalelor. Erau trecute in noul program de guvernare. Introducerea impozitului pe cifra de afaceri era o sarcina trasata chiar de Liviu Dragnea in ziua investirii. „Companiile mari multinationale raporteaza profit mai mic decat firmele mici romanesti. Guvernul e obligat sa verifice care sunt cauzele, nu cred ca in Romania vin doar cei care nu stiu sa faca afaceri”, spunea Liviu Dragnea pe 29 iunie.

Ministrul Finantelor spunea ca treptele de impozitare pentru toate firmele urmau sa fie de 1%, 2% si 3% pe cifra de afaceri.

Aceasta masura anuntata de Coalitia PSD- ALDE a fost criticata de analistii din mediul bancar. Aproximativ 60% dintre companiile romanesti nu vor putea sa acopere povara fiscala in crestere conturata de trecerea de la cota unica la impozitul pe venit anuntat de ministrul Ionut Misa, arata un minutios studiu de impact realizat de Iancu Guda, Presedintele AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman).

Pe 5 iulie, Liviu Dragnea a facut un pas inapoi spunand ca impozitul pe cifra de afaceri si taxa de solidaritate nu se vor aplica daca afecteaza firmele care actioneaza corect

Pe 11 iulie, in cadrul unei vizite la Bruxelles, unde s-a intalnit cu oficialii europeni, Mihai Tudose a anuntat ca nu va fi introdus acel impozit pe cifra de afaceri. Am reiterat foarte ferm ca nu vom introduce acel impozit suplimentar pe cifra de afaceri.

De asemenea, taxa de solidaritate a aparut in programul de guvernare al noului Executiv chiar in noaptea ce a precedat investirea guvernului, nefiind dezbatuta anterior in public de coalitia PSD-ALDE. De altfel, liderii ALDE s-au pronuntat impotriva acestei noi taxe, care ar fi urmat sa se aplice persoanelor cu venituri mari.

Soarta taxei a fost neclara, Tudose si Dragnea facand declaratii contradictorii mai multe saptamani. Prin declaratia de astazi, premierul Tudose pare sa fi renuntat complet la aceasta idee.

Pe 17 iulie, premierul Mihai Tudose a declarat ca inca se fac simulari pentru a se vedea care este impactul introducerii unei taxe de solidaritate pe veniturile mari, care ar viza, daca va deveni realitate, persoanele fizice si nu persoanele juridice.

Pe 25 iulie, Tudose a ingroapat taxa de solidaritate: O putem trece la categoria discutate si uitate Taxa de solidaritate „o putem trece la categoria discutate si uitate”, a declarat marti premierul Mihai Tudose. „Erau prea putini (bani colectati – n.red.) pentru a face ceva si prea mare deranjul”, a mai spus Tudose.

• Companiile de stat, obligate sa distribuie dividende suplimentare pentru a avea Guvernul cu ce sa acopere maririle de salarii si pensii

Transelectrica a anuntat recent ca va trebui sa se imprumute pentru a finanta proiecte majore, dupa ce Guvernul i-a cerut sa distribuie dividende suplimentare pentru a avea cu ce plati salarii si pensii majorate. De altfel, toate companiile de stat profitabile au anuntat ca Executivul le-a cerut sa distribuie noi dividende, altele decat cele distribuite deja din profitul pe anul trecut. Solicitarile Guvernului au fost anuntate la scurt timp dupa ce fostul sef al Fiscului, Gelu Stefan Diaconu, il acuza pe Ministrul Finantelor, Ionut Misa, ca „suna personal la sefii companiilor de stat sa faca rost de cateva sute de milioane de lei”.

Faptul ca aceste societati vor trebuie sa se imprumute pentru investitii vine in contradictie cu afirmatia premierului Mihai Tudose potrivit careia „banii oricum nu erau angajati”. „Daca dividendele acestea erau date catre stat peste sase luni sau acum, din punctul meu de vedere, este exact acelasi lucru. Cu toate companiile s-a vorbit si s-a tinut cont de necesarul pana la sfarsitul anului sau pe primele luni ale anului viitor. La toate companiile de stat s-a pus aceasta problema si s-a gasit aceasta solutie. Acolo unde banii oricum nu erau angajati, nu era nicio prognoza ca vor fi necesari, s-au luat acum”, a afirmat recent premierul.

Mai multe companii cu capital de stat vor distribui circa 2 miliarde de lei sub forma de dividende. Aceasta in conditiile in care acestea au distribuit deja dividende din profitul pe anul trecut. In urma unui memorandum al Guvernului, companiile au fost obligate sa distribuie sub forma de dividende peste 90% din profit. Guvernul a pus ochii si pe rezervele pe care companiile le detin, in conditiile in care incasarile la bugetul de stat sunt mult sub cele estimate. Astfel, Guvernul spera sa poata acoperi majorarile de salarii in sectorul bugetar.

• Gaura de la buget, acoperita cu banii pentru investitii

Guvernul a sacrificat investitiile pentru a putea acoperi platile cu majorarile de pensii si salarii in sectorul bugetar. In urma rectificarii bugetare, au fost luati banii destinati investitiilor pentru a putea fi asigurate platile cu majorarile salariale. Diminuarile bugetare au fost operate, in principal, de la Ministerul Dezvoltarii (-1.98 miliarde lei), Ministerul Transporturilor (-6.2 miliarde lei), Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (-303,4 milioane lei), in principal din sumele aferente proiectelor cu finantare din fonduri europene.

Aceasta politica a atras chiar si atentia a patru comisari europeni, care gestioneaza cea mai mare parte a fondurilor UE. Acestia i-au cerut ministrului Finantelor, Ionut Misa, in urma cu o luna si jumatate, sa aloce toate resursele necesare absorbtiei fondurilor europene pentru anul 2017, potrivit unei scrisori intrate in posesia HotNews.ro.

Si comisarul UE Corina Cretu a avertizat ca Romania poate pierde fonduri europene din cauza intarzierii proiectelor de transport. Romania are intarzieri in pregatirea proiectelor europene de transport si risca sa piarda fonduri UE alocate pentru acestea, a avertizat, miercuri, comisarul european pentru politica regionala, Corina Cretu, intr-un interviu acordat HotNews. Referitor la rectificarea bugetara prin care Guvernul Romaniei taie resurse bugetare nationale de la proiectele europene, comisarul european social-democrat a spus ca decizia de la Bucuresti reflecta stadiul de pregatire a investitiilor.