Alegeri europarlamentare: Cine participă la marea vânătoare de posturi europene

Alegerile europarlamentare din 26 mai vor conduce la o schimbare a titularilor posturilor cheie din instituţiile Uniunii Europene, la două zile după acest scrutin liderii europeni urmând să se reunească pentru a discuta împărţirea acestor posturi şi pentru a pregăti negocierile cu noul Parlament European. Orice acord privind aceste posturi trebuie să pună în balanţă interesele statelor şi ale marilor familii politice europene, scrie Reuters, care face o prezentare a atuurilor şi a punctelor slabe ale principalilor politicieni angajaţi în negocierea posturilor europene.

Germanul Manfred Weber, 46 de ani, europarlamentar în grupul PPE. Este cap de listă al popularilor europeni şi candidatul acestora la şefia Comisiei Europene. Un rezultat bun al PPE l-ar putea ajuta, dar preşedintele francez Emmanuel Macron şi alţi lideri europeni nu consideră că viitorul preşedinte al executivului comunitar trebuie să fie obligatoriu unul dintre cei care deschid lista în familiile politice europene. De asemenea, mulţi nu îi dau şanse din cauza lipsei de susţinere în rândul guvernelor naţionale.

Olandezul Frans Timmermans, 58 de ani, grupul S&D, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene. Are susţinerea şi calităţile oratorice care îi lipsesc lui Weber, dar este tras în jos de slaba performanţă a socialiştilor la alegerile naţionale şi care se prefigurează a fi la fel la cele europene.

Francezul Michel Barnier, 68 de ani, europarlamentar în grupul PPE, negociator-şef al Comisiei Europene în dosarul Brexitului. Personalitate discretă, nu mai candidează la alegerile europene, dar caută în spatele scenei să capitalizeze respectul liderilor europeni pentru modul în care a condus negocierea Brexitului. Are multă energie pentru vârsta sa şi, fiind un conservator francez moderat, ar putea fi agreat deopotrivă de preşedintele liberal Emmanuel Macron şi de cancelarul conservator german Angela Merkel.

Daneza Margrethe Vestager, 51 de ani, grupul ALDE, comisar european. Cap de listă al grupului liberal european ALDE, prestigiul ei a crescut după ce din poziţia de comisar european a cerut înăsprirea taxării marilor companii americane. Fiind femeie şi de orientare liberală, ea ar putea de asemenea să fie agreată de Macron, Merkel şi de mai mulţi premieri europeni liberali.

Bulgăroaica Kristalina Georgieva, 65 de ani, grupul PPE, director general al Băncii Mondiale, fost comisar european. Este sprijinită discret de unele guverne est-europene pentru a deveni primul preşedinte al Comisiei Europene provenit dintr-o ţară fostă comunistă. Ea şi-a construit reputaţia pe francheţea manifestată cât timp a gestionat bugetul Uniunii Europene până în anul 2016.

Christine Lagarde, 63 de ani, grupul PPE, director general al FMI şi fost ministru de Finanţe al Franței. O altă personalitate oarecum discretă, dar cu şanse, este invocată de cei care cred că liderii europeni vor dori ca pentru prima dată o femeie să conducă UE. Ea a fost apreciată pentru ajutorul acordat de FMI europenilor în timpul crizei din zona euro.

Lituanianca Dalia Grybauskaite, 63 de ani, grupul PPE, fost comisar european şi ministru de Finanţe, îşi încheie ultimul mandat de preşedinte al Lituaniei. Un deceniu la masa liderilor europeni i-a creat profilul unei posibile înlocuitoare a lui Donald Tusk la conducerea Consiliului European. Însă unii o consideră prea „obtuză” şi ostilă faţă de Rusia pentru a-i putea ghida pe liderii europeni către un consens.

Olandezul Mark Rutte, 52 de ani, grupul ALDE, prim-ministru din 2010. Este un alt veteran al summit-urilor europene, dar nu este clar cât de mult ar dori un post la Bruxelles. Viziunea sa de susţinere puternică a liberalismului şi a relaxării fiscale i-ar putea pune la încercare abilitatea de a construi consens în Consiliul European sau Comisia Europeană.

Letonianul Valdis Dombrovskis, 47 de ani, vicepreşedinte pentru zona euro al Comisiei Europene, fost prim-ministru. A fost apreciat pentru rigoarea şi onestitatea cu care s-a ocupat de zona euro, dar este o personalitate ”low profile”.

Belgianul Guy Verhofstadt, 66 de ani, grupul ALDE, negociator al Parlamentului European în dosarul Brexitului, fost prim-ministru. Federalist european notoriu, el aspiră să devină preşedinte al Parlamentului European. La fel cum s-a întâmplat în actuala legislatură cu Martin Schulz şi Antonio Tajani, el ar putea împărţi cu altcineva mandatul, probabil cu Weber, fiecare câte doi ani şi jumătate.

Croatul Andrej Plenkovic, 49 de ani, grupul PPE, prim-ministru. Fost europarlamentar, el a curtat PPE şi aliaţi din estul Europei pentru a fi susţinut să ocupe un post la Bruxelles.

Josep Borrell, 72 de ani, spaniol, grupul S&D, ministru de Externe şi fost preşedinte al Parlamentului European. Rămas premier după alegerile de luna trecută, lucru rar în ultima perioadă în rândul socialiştilor europeni, premierul Pedro Sanchez se vede încurajat să facă presiuni pentru ca politicieni spanioli să ocupe înalte posturi europene, astfel că, în pofida vârstei, este evocat numele acestui fost preşedinte al Parlamentului European.

Nadia Calvino, 50 de ani, grupul S&D, ministru al Economiei în Spania. Până anul trecut director general al departamentului pentru buget al Comisiei Europene, şi ea ar putea beneficia de pe urma campaniei premierului Sanchez.

Belgianul Charles Michel, 43 de ani, grupul ALDE, prim-ministru. Ar putea părăsi conducerea guvernului după alegerile care se desfăşoară în ţara sa odată cu cele europene. Este văzut ca un posibil înlocuitor al lui Tusk la conducerea Consiliului European.

Finlandezul Alexander Stubb, 51 de ani, grupul PPE, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii, fost prim-ministru. Eurofil poliglot, el a pierdut în faţa lui Weber cursa pentru a deschide lista popularilor europeni. Politician exersat în crearea de relaţii în culisele instituţiilor europene, Stubbeste un concurent etern.

Daneza Hella Thorning-Schmidt, 52 de ani, grupul S&D, şefă a ONG-ului ”Salvaţi copiii”, fost premier. Este un alt nume adesea vehiculat pentru un post la vârful instituţiilor europene, la fel ca alte femei ea beneficiind de avantajul ”gender”, dar rezultatele slabe aşteptate pentru socialiştii europeni îi diminuează şansele.

Angela Merkel, 64 de ani, grupul PPE, cancelar al Germaniei din 2005. Ea neagă orice ambiţie la un post european după încheierea ultimului său mandat în fruntea Guvernului. Dar statura sa politică poate fi un sprijin pentru o Uniune Europeană slăbită de naţionalişti.

Printre posturile europene aflate în discuţie se numără şi cel de preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), post râvnit deopotrivă de Franţa şi Germania. Printre posibilii viitori ocupanţi ai acestuia sunt evocaţi germanul Jens Weidmann, francezul Francois Villeroi de Galhau, finlandezul Olli Rehn, danezul Klaas Knot, toţi actuali şefi ai băncilor centrale din ţările lor, precum şi finlandezul Erkki Liikanen, fost preşedinte de bancă centrală.