Alexandru Lazescu despre restructurarea in TVR: Personalul trebuie redus cu circa 10%; va scadea semnificativ bugetul alocat orelor suplimentare si lucrului in week-end

Conducerea TVR intentioneaza sa reduca personalul institutiei – in jur de 3.300 de angajati – cu aproximativ 10%, sa externalizeze activitatile sezoniere si sa restructureze bugetul alocat pentru ore suplimentare si lucrul in zilele de sambata si duminica, a declarat pentru HotNews.ro presedintele-director general al TVR, Alexandru Lazescu. Potrivit acestuia, masurile fac parte dintr-un plan ce urmareste sa diminueze costurile televiziunii cu circa 50 de milioane de lei. Scopul, spune Lazescu, este sa se echilibreze veniturile si cheltuielile in conditiile in care situatia financiara este critica si nu se mai poate taia din alte zone importante de cheltuieli, cum ar fi contractele pentru transmisiuni sportive.

Alexandru Lazescu a explicat pentru HotNews.ro intentiile de reorganizare si restructurare a personalului si activitatilor TVR pe baza unui plan la care conducerea televiziunii a lucrat, impreuna cu o companie de consultanta elvetiana, inca din primavara si din care a rezultat un raport ce trebuie votat in Consiliul de Administratie.

Vezi cum explica, in septembrie, Alexandru Lazescu „situatia financiara critica” din TVR

Potrivit sefului TVR, planul spune ca o parte din reducerile de personal avute in vedere – circa 5-6% din totalul personalului (putin peste jumatate din totalul disponibilizarilor urmarite) – vor avea loc pana in februarie, iar restul in aprilie, cand va expira actualul Contract Colectiv de Munca. In prima faza, restructurarea are in vedere mai ales angajati implicati in activitati cu sezonalitate ridicata, iar cu o parte dintre acestia vor fi discutate noi formule de colaborare.

Cele trei directii de actiune din raportul invocat de Alexandru Lazescu:

„O prima directie este restructurarea activitatilor. Sunt activitati traditionale existente in interiorul televiziunii care au o sezonalitate pronuntata, nu avem nevoie de ele decat pe perioade limitate. (…) Normal, orice analiza faci iti spune ca trebuie sa externalizezi o astfel de activitate.”
„In al doilea rand, avem o regandire, o restructurare a felului in care normam, in care se lucreaza. Noi aici avem o componenta importanta financiara care greveaza televiziunea datorita faptului ca avem un buget important de ore suplimentare, sambete si duminici. (…) Trebuie sa regandim acest lucru astfel incat efortul pe care il facem sa duca la o scadere semnificativa a bugetului alocat orelor suplimentare si costurilor legate de activitati desfasurate sambata si duminica.”
„Al treilea lucru – o restructurare de personal: e vorba de disponibilizari. Pe analiza pe care am facut-o avem in vedere doua elemente: o reducere de personal si o limitare a numarului de colaboratori.”

Alexandru Lazescu, despre restructurarile de personal:

„E vorba de disponibilizari. Pe baza analizei pe care am facut-o, avem in vedere doua elemente: o reducere de personal si o limitare a numarului de colaboratori.”
„Trebuie sa lucrezi cu colaboratori, e bine sa ai o institutie deschisa, dar evident lucrul asta trebuie controlat. Noi am scazut numarul de colaboratori – oameni pentru care platesti drepturi de autor sau colaboreaza punctual sau permanent pe emisiuni. In 2010 erau vreo 739 in total. Ca numar sunt multi, dar constanti nu sunt multi. Unii sunt colaboratori pe care ii inviti, un fel de freelanceri – ii foloseste orice televiziune, orice publicatie, in niciun caz nu trebuie renuntat la ei, dar trebuie sa limitam numarul lor.”
„Cred ca e realist sa avem o reducere a personalului cam cu 10% din total. In acest moment televiziunea are aproximativ 3300 de angajati, in jurul a 10% pot fi facute disponiblizari fara a incurca in vreun fel procesul de functionare a televiziunii.”
„Sunt avute in vedere toate zonele de activitate. In general, lumea cand se gandeste la televiziune se gandeste la jurnalisti sau realizatori. Dar sunt componente precum productia artistica, care are cam 900 de oameni, sunt foarte multi – electricieni, masinisti etc. Asa e la orice televiziune publica.”
„Nu e simplu sa schimbi asta, cine spune asta nu stie situatia. (…) Prin sistemul folosit de televiziunea din Irlanda – colaborari pe termen mai lungi pentru anume activitati de productie (…) – ai o forta de munca flexibila, care e motivata sa obtina performanta, sa recastige un contract dupa trei ani, ceea ce schimba regula jocului din temelii.”

Alexandru Lazescu, despre externalizarea activitatilor cu sezonalitate pronuntata:

„Sunt activitati traditionale existente in interiorul televiziunii care au o sezonalitate pronuntata, nu avem nevoie de ele decat pe perioade limitate – atunci cand se lanseaza grilele, de exemplu. Sunt luni intregi pe parcursul unui an in care oamenii aceia nu au ce face efectiv, nu tine de ei, dar nu ai ce sa le dai sa faca. Normal, orice analiza faci iti spune ca trebuie sa externalizezi o astfel de activitate si sa apelezi la ea pe perioada in care ai nevoie. Pot fi conventii civile, in general acesta este aranjamentul.”
Cati oameni ar fi afectati? „Pe baza analizei noastre preliminara cred ca ne ducem spre 200 de oameni, poate mai mult, pe aceasta zona. Unele cazuri sunt evidente, in alte cazuri trebuie analize mai nuantate.”
„Pe fond, si m-am uitat la una din televiziunile irlandeze, poti externaliza destul de mult – ai inclusiv felul in care faci contracte cu producatori independenti din exterior. Dar chestiunea asta nu poti sa o realizezi decat daca televiziunea este organizata de asa natura incat sa nu ai incarcare cu personal. Pentru ca, daca tu ai oameni care nu fac nimic inauntru si apelezi la oameni in afara, nu ai facut nimic. Asta a fost, dupa parerea mea, una din greselile majore facute de Tudor Giurgiu. Nu ideea in sine de a externaliza, pentru ca sigur poti avea lucruri performante din exterior, dar trebuie sa ai un mecanism prin care sa nu platesti si in interior si in exterior.”

Alexandru Lazescu despre restructurarea normativelor privind orele suplimentare, lucrul sambata si duminica:

„Noi aici avem o componenta importanta financiara care greveaza televiziunea din cauza faptului ca avem un buget important de ore suplimentare, sambete si duminici. Orele suplimentare nu le pun in discutie, desi trebuie sa te organizezi de asa natura, incat sa ai totusi mai putine. Dar sporurile pe care le platim si care sunt consistente – se plateste dublu – pentru sambata si duminica se pot solutiona prin reorganizare: gandirea activitatii in schimburi, de exemplu, pentru ca totusi o televiziune, o structura media pe anumite componente precum stirile e o structura in foc continuu.”
„Chestiunea asta nu e atat de simplu de gestionat, pentru ca sunt prevederi in contractul colectiv de munca. Dar, in fond, trebuie sa regandim acest lucru astfel incat efortul pe care il facem sa duca la o scadere semnificativa a bugetului alocat orelor suplimentare si costurilor suplimentare legate de activitati desfasurate sambata si duminica. Si nu sunt sume mici.”
„Renuntarea la aceste sporuri – o ajustare in cazul unora dintre ele, disparitia cu totul a altora – ar insemna 15-20 de milioane de lei, poate mai mult, ca economie”
„In plus, o chestiune la care cu siguranta se va renunta sunt bonusurile. Le-am limitat in ultimul an, dar nu foarte mult din cauza de CCM. Vom renunta, practic, la toate sporurile care erau. „

Alexandru Lazescu, despre restructurare si productia de televiziune:

„Acest tip de restructurare mai are in vedere doua lucruri: o limitare semnificativa a productiilor pe anumite canale ale televiziunii. Nu ma refer la TVR 1, TVR 2, sunt alte canale unde putem limita semnificativ numarul de productii. Se produce prea mult in studiourile teritoriale. Oamenii pot sa zica fondul de salarii e acelasi, fie ca produc cinci ore sau 10-12 ore, nu intervin costuri salariale in plus. E partial adevarat. Pe de o parte, am ore suplimentare, tot felul de alte lucruri care apar cand produci mult. Pe de alta parte nu poti sa produci lucruri de calitate.”
„Cred ca studiourile teritoriale nu ar trebui in niciun caz sa produca mai mult de patru, poate cinci ore pe zi. Sunt zone cum e Clujul si Muresul unde e si limba maghiara, acolo sigur se poate produce mai mult. Dar in general vorbind nu ar trebui mai mult de 4 ore pe zi. Un post produce 12, poate 14 ore e zi – e mult prea mult si nu produce bine. Nimeni in alte tari nu produce atat.”
„Din aceasta grila lucram la cateva tipuri de emisiuni, inclusiv una care se va difuza duminica seara, dupa Divertis, in care sunt implicate intr-o maniera importanta studiourile teritoriale.”

Despre intentii de reforma salariala:

„Mai e un element care nu e simplu de facut: o reforma salariala in interior. In acest moment exista discrepante mari intre performanta salariala si salariul pe care il primesti. Din pacate, legislatia muncii e foarte rigida din acest punct de vedere si nu ai mecanisme legale prin care sa micsorezi salariul – poti sa-l maresti, nu sa-l micsorezi. Acest lucru va fi un obiectiv important suplimentar pe care trebuie sa-l avem in vedere pentru ca asta produce disensiuni si duce la un deficit de competitivitate. Exista o frustrare legitima cand vezi pe cineva care nu face mare lucru si tu muncesti 12 ore pe zi si ai salariul jumatate nu poti fi motivat. Chestiunea asta in mediul privat se face mult mai simplu, cu toate ca e aceeasi legislatie a muncii. La noi aici lucrurile sunt mai complicate.”

Ce asteptari are Alexandru Lazescu de la Consiliul de Administratie si de la dialogul cu sindicatele

Rep.: Pana acum, lumea spunea ca nu pot fi dati oameni afara la TVR. De data aceasta, cum puteti sa disponibilizati circa 300 de oameni?

Alexandru Lazescu: Se poate, pentru ca noi suntem legati de un contract colectiv de munca, iar acesta expira la inceputul lui aprilie. Dorinta noastra e sa discutam cu sindicatele pentru ca interesul e comun si vrem sa cadem de acord asupra unor masuri chiar inainte sa expire CCM. Pentru ca in momentul in care expira CCM, sigur, incepem sa discutam altul, dar nu mai avem in spate (povara actualului contract – n.r.).

Restructurarea in Televiziunea publica trebuie facuta din doua motive. Obiectivele noastre sunt sa echilibram financiar veniturile si costurile, iar asta inseamna ca noi sa taiem costuri undeva in jur de 50 de milioane pe an, in principal pe partea de personal.

Noi am avut o pierdere pe primul semestru 2010 de 77 de milioane de lei. Am ajuns la 51 de milioane la mijlocul anului 2011. Am scazut pe cat am putut pe diferite componente – la filme am inghetat sau chiar am scazut, am taiat de la deplasari… Avem zone unde nu putem interveni pe moment – de exemplu contractele de pe sport. In jur de 55% din veniturile operationale totale se duc in zona de salarii – aici pun tot, inclusiv colaborari. Asta e zona cea mai mare de unde se poate da in jos partea de costuri. Cred ca mai putem gasi 3-4 milioane si din alte parti, dar nu schimba fundamental situatia.

Dar nu discutam doar despre situatia financiara. Trebuie sa facem in asa fel incat oamenii din institutia asta sa fie mult mai motivati. Eu recunosc ca sunt oameni foarte buni care fac o multime de lucruri fara sa se uite la ceas. Dar am si o atitudine functionareasca in alte parti. Televiziunea a oferit senzatia de stabilitate absoluta, care e foarte proasta. Trebuie sa exista presiune, de competitie in interior. Un nivel decent de siguranta – nu spun in sens negativ, ci in sensul ca fiecare trebuie sa-si castige, sa-si apere statutul, sa-si reconfirme pozitia in institutie prin ceea ce face.

O sa mi se spuna ca in Contractul Colectiv de Munca era prevazuta si solutia concedierilor colective. Dar asta insemna sa dau intre 15 si 20 de salarii compensatorii. De unde sa am acesti bani, cand sunt oricum cu un mare minus?

Rep.: Ce se va intampla daca planul de restructurare nu va fi aprobat de CA?

A.L.: Realitatea financiara e de asa natura incat trebuie sa facem acest lucru. Poate se va lucra la nuante, detalii. Avem deficitul de 50 de milioane de lei. Daca nu pun de acord veniturile si costurile, nu mai putem functiona. Datoria mea ca sef al acestei institutii e sa vin si sa conving lumea. Eu cred ca vor intelege ca nu avem solutii. Imi dau seamna ca nu e nimeni bucuros, lucrurile nu sunt placute, dar sunt necesare.

Rep.: Ce asteptari aveti in dialogul cu sindicatele?

A.L.: Eu am fost dezamagit de felul cum am interactionat cu sindicatele, am facut eforturi cu totul speciale la inceputul acestui an, cam doua luni am discutat, le-am spus ce se va intampla, ca vor fi probleme…

Eu sunt dator sa fac tot ce imi sta in putinta sa conving. Atunci (la inceputul anului – n.r.) am pus toate hartiile pe masa, le-am spus de pe atunci sa renuntam cu totul la primele de vacanta. Nu puteam sa mergem cu prime de vacanta cand nici bancile nu au prime de vacanta. Ce am reusit? Am limitat primele de vacanta. Dar e o cedare minimala, cand avem probleme majore de sustenabilitate financiara in institutie.

In orice institutie exista lideri informali, oameni respectati care nu au neaparat pozitii formale de conducere. Ma bazez ca voi discuta cu o parte dintre ei punandu-le pe masa situatia.

De cele mai multe ori oamenii se leaga – e o zvonistica cumplita in institutie – de zvonuri fantasmagorice, ca s-ar desfiinta studiourile teritoriale, ceea ce e o prostie, studiourile teritoriale sunt stipulate prin lege, nu ai cum sa le desfiintezi. Sau ca as fi angajat 1300 de oameni. Pot sa va zic ca am angajat oameni de la inceputul mandatului, e un plus de 80 de oameni fata de inceputul mandatului meu intre plecari si venrii. Dar o parte s-au dus pe studioul din Tg. Mures, care abia a inceput sa functioneze. Pe perioada asta va trebui, evident, sa inghetam angajarile. Dar problema nu e ca se fac angajari, problema e ca avem balast.

E imperios necesar sa facem aceasta restructurare.

Obiectivul financiar nu e negociabil. Trebuie sa echilibrez bugetul institutiei: 50 de milioane reducerea costurilor. In rest putem discuta, atat timp cat ne incadram in suma respectiva, atat timp cat partenerul social vine cu un plan general realist.