Am pierdut brandul de aur
Romania nu mai are sanse de a redeveni producator garantat de metale pretioase
Piata reglementata este cvasiinexistenta, TVA mareste preturile, iar exportul se face in pierdere.
Vestea proasta e ca muntii nostri aur nu prea mai poarta. Vestea si mai proasta e ca platim din poarta-n poarta ca sa ne marcheze altii aurul. In 1970, Romania era recunoscuta ca producator de aur garantat. Fiecare lingou turnat la combinatul metalurgic Phoenix Baia Mare avea numarul de ordine, greutatea, concentratia, denumirea producatorului si un poanson al Bancii Nationale.
Poansonul este un fel de brand al aurului. „BNR era analizorul acreditat pe cea mai mare bursa a aurului din lume, cea din Londra. Aurul poansonat de BNR la Baia Mare prezenta garantie pe bursa londoneza. Cand cineva dorea sa cumpere aur din Romania, acesta nu mai era analizat si nici macar cantarit”, explica expertul in piata metalelor pretioase, Horia Ozarchevici.
In 2002, Phoenix Baia Mare pierde poansonul international. La bursa din Londra, Romania este scoasa de pe lista producatorilor de aur „good delivery”. Motivul oficial este ca productia combinatului baimarean nu se mai incadreaza in standardele internationale (vezi caseta alaturata).
Motivul neoficial este scandalul financiar care falimenteaza compania anglo-indiana Allied Deals, proprietarul din acel moment al combinatului baimarean. Allied Deals, apoi RBG cumparasera Phoenix de la statul roman pentru 37 milioane $.
Galbenii vor galbeni
Blestemul aurului loveste cand actionarul majoritar al companiei anglo-indiene este acuzat de frauda bancara. Allied Deals/RBG voia credite de 600 milioane $ cu garantii false. Escrocheria indienilor se rasfrange asupra combinatului. Productia de aur scade pana la doua tone pe an.
Romanii de la Remin Baia Mare se asociaza cu australienii de la Esmeralda si infiinteaza Aurul Baia mare, companie care exporta aur sub forma aliajului de aur si argint numit „Dore”. Aliajul este procesat in Anglia, desi Phoenix (azi, Cuprom) putea foarte bine face acest lucru. „Cu ajutorul poansonului se putea vinde aur rapid, in conditii optime si garantat.
Fara aceasta facilitate, orice producator din Romania trebuie sa apeleze azi la un laborator acreditat, ceea ce ii mareste costurile. Va plati o taxa de expertiza fie pentru toata cantitatea vanduta, fie pentru probele care se iau dupa ce se topesc lingourile”, spune Horia Ozarchevici.
Cheltuielile in plus sunt un procent sau doua din pretul de bursa al metalului. Daca vi se pare putin, ganditi-va ca aurul graviteaza acum la 550 $ uncia, pretul sau dublandu-se in ultimii cinci ani.
Iar trendul este crescator dupa ce piata Chinei s-a liberalizat si un miliard de chinezi au voie acum sa cumpere aur, in vreme ce unele state arabe au facut o pasiune din a fi detinatoarele celei mai mari rezerve mondiale.
Fara bursa, dar cu TVA
Analistii pietei aurului spun ca Romania nu mai are sanse de a indeplini conditiile de reintrare pe lista producatorilor de aur garantat. Rezervele subsolului sunt in scadere. Transgold Baia Mare si-ar putea reduce productia cu 85%, din cauza unei decizii a justitiei din Ungaria, in urma celebrului scandal de poluare cu cianuri.
Aurul romanesc este rar, dar si scump, din cauza taxei pe valoarea adaugata. De cinci ani, Banca Nationala n-a mai cumparat aur pentru rezerva de stat. „TVA pe aur pentru investitii nu e normala, iar sa aplici TVA pentru aurul care intra in rezervele internationale ale tarii e chiar exagerat. La bursele internationale poti lua aur fara TVA”, spune un alt specialist in piata aurului, Dan Neacsu.
Experti ca Dan Neacsu sau Horia Ozarchevici n-au ce sa analizeze, pentru ca nu avem o piata reglementata a aurului. Noul statut al BNR nu-i mai permite bancii centrale sa intervina.
Producatorii, bijutierii sau bancherii discuta despre o bursa a aurului. „Daca ar exista o bursa, s-ar intalni cererea cu oferta, s-ar vinde intr-un singur loc, aurul ar fi certificat, ar exista controlul pietei, s-ar scoate la suprafata piata neagra”, spune Ozarchevici. Piata neagra reprezinta cam trei sferturi din tranzactiile cu aur in Romania.
Dan Neacsu crede ca bursa nu rezolva problema: „N-avem jucatori importanti si cred ca se va prefera in continuare piata neagra”. Directorul Transgold Baia Mare, Ben Muntean, spune simplu: „Nici Rusia, care este intre primii producatori mondiali de aur, n-are o bursa a aurului”.
Monetaria bate pasul pe loc
Cele doua magazine Podoaba din Capitala supravietuiesc gratie reparatiilor de giuvaeruri. Aurul se prafuieste in vitrine pentru ca nimeni nu prea cumpara de la magazinele Monetariei de Stat. „Oferta de bijuterii gata facute este in Romania asa de mare, incat bijutierii nu mai au cautare.
Pe vremuri, lumea isi baga economiile in aur, n-aveau alternativa”, se plange directorul Monetariei, Mircea Badarau. Spune ca ii este greu sa achizitioneze cele 30 kg aur de care are nevoie anual. „Am vrut sa cumpar de la un producator din Deva, dar era scump din cauza TVA. Mai convenabil ar fi din import, dar si acolo se adauga pretul transportului.
Asa ca luam aur de la populatie, sub pretul bursei. Vine omul care n-are bani, mi-l vinde, eu il prelucrez.” In afara de baterea monedei curente, Monetaria Statului traieste din medalii, decoratii, obiecte de cult religios si monede numismatice