„Am plâns când am văzut prima colectă”. Ce face România pentru a combate o problemă adesea ignorată: risipa alimentară / Exemple din alte țări europene

În topul european al risipei alimentare, România se află pe locul cinci: 3,4 milioane de tone de mâncare sunt aruncate anual. Asta în timp ce aproximativ 28% din populație nu își permite o masă decentă, arată datele Eurostat. Este un dezechilibru pe care România, la fel ca și alte țări europene, încearcă să îl rezolve cu diverse programe. Ce măsuri au fost luate și ce efecte au avut? 

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier PULSE de Alexandra Nistor (HotNews – România), cu sprijinul Veronikăi Huber (Der Standard – Austria), lui Justė Anceviciute (Delfi – Lituania), Anei Somavilla (El Confidencial – Spania), lui Mike Konstantopoulos (Efsyn – Grecia), lui Gyorki Folk (HVG/Ungaria) și a Francescăi Barca (VoxEurop/Franța).

Puțin după ora 09:00 într-o zi de joi, o mașină de dimensiuni medii încărcată cu alimente ajunge la un depozit de alimente din Sectorul 6. Este intrarea la „Cantina Socială” a Băncii Locale de Alimente, un proiect conceput special să ajute la reducerea risipei alimentare.

Prin această inițiativă sunt oferite zilnic două mese calde pentru 600 de cetățeni ai sectorului care au o situație financiară dificilă, afecțiuni medicale sau sunt imobilizați la pat.

Joia este „mai încărcată decât celelalte zile” pentru că se pregătesc și pachetele cu alimente pentru weekend, care conțin mâncare neperisabilă, explică Ovidiu Rusu, director al Băncii de Alimente.

„Se simte economia de bani la medicamente”

500 de persoane urmează să vină să le ridice și 100 de persoane vor primi acasă mâncarea, cu ajutorul livratorilor Glovo, întrucât acei beneficiari sunt imobilizați la pat.

„Mi se pare foarte bun ajutorul. Se simte economia de bani la medicamente. Vreo 600 de lei pe lună”, mărturisește, timid, Petre Mircea, un pensionar în vârstă de 74 de ani. Atât el, cât și soția sa, au o pensie de 1.900 de lei, adică un venit sub pragul de 2.699 de lei pus ca o condiție pentru a fi beneficiar în acest program. 

850 de tone de alimente donate, în aproape un an. Adică 155.000 de porți și 75.000 de pachete 

Mesele gătite și pachetele pentru weekend sunt pregătite cu alimente donate de la zeci de parteneri, printre care Carrefour, Mega Image, Danone și Aqua Carpatica.

„Ne trimit (n.red.: donatorii) o listă cu produsele pe care le pot oferi cu date de expirare, cantități. Noi analizăm lista respectivă și vedem dacă putem integra produsele donate în activitățile noastre. Și atunci ne pot asigura cantitățile necesare, în vederea integrării lor fie în rețetă, fie în pachetele de weekend. Ei ne trimit lista, noi le confirmăm și în cel mult 24 de ore produsele ajung cu flota noastră în locație”, a explicat directorul Băncii de Alimente. 

„Undeva la 40%” din meniuri sunt acoperite de donatori, mai spune Ovidiu Rusu. Atunci când întregul meniu nu este acoperit din donații, instituția cumpără alimente din fonduri locale: o medie de 299.000 de lei pe lună.

De la începutul anului 2025 și până în luna mai 2026, Banca de Alimente a Sectorului 6 spune că a primit 849 de tone de alimente din donații. Cu ajutorul acestora, a reușit să livreze 155.000 de porții de mâncare și 75.000 de pachete, ne-a menționat Rusu.

: 

Un român aruncă mai multă mâncare decât media UE

Cantina Socială a Băncii de alimente a fost înființată nu doar pentru a ajuta oamenii cu venituri mai mici, ci pentru a reduce risipa alimentară. 

Ultimele date oficiale, din 2022 spun că, la nivelul Uniunii Europene, 60 de milioane de tone de alimente ajung la gunoi în fiecare an. O medie de 130 de kilograme pe cap de locuitor, potrivit Eurostat.

Aceleași date arată că România se afla pe locul 5 în topul statelor membre UE care aruncă cea mai multă mâncare, cu 181 de kilograme pe cap de locuitor. 

Peste țara noastră sunt Cipru (300 kg/locuitor), Danemarca (254 kg/locuitor), Grecia (196 kg/locuitor) și Portugalia (184 kg/locuitor).

În fața acestor date, Uniunea Europeană a stabilit, la nivelul tuturor statelor membre, două obiective împotriva risipei alimentare:

• reducerea cu 10% a deșeurilor în sectorul prelucrării și fabricării alimentelor;
• reducerea cu 30% a deșeurilor în sectorul comerțului cu amănuntul, restaurantelor, serviciilor alimentare și gospodăriilor. 

Directiva-cadru a intrat în vigoare în octombrie 2025, iar fiecare stat membru este obligat să transpună în legislația internă măsuri pentru a îndeplini aceste obiective, până în 2027.

Ce se întâmplă în România și golurile lăsate de legislație

În România, acum, există 10 măsuri pentru diminuarea risipei alimentare destinată operatorilor economici din sectorul alimentar. 

Printre ele, vânzarea cu preț redus a alimentelor care expiră curând, donarea alimentelor sau transformarea lor în hrană pentru animale.

Din 2024, operatorii economici sunt obligați să implementeze două dintre cele 10 măsuri. În caz contrar, riscă amenzi de la 10.000 și până la 40.000 de lei. 

„Legislația e foarte bună, doar că nu primește norme și controle. E ca și cum am avea la ce să apelăm, doar că noi ne pregătim pe bucăți pentru acea situație”, crede Cami Gui, care în 2012 a lansat, în Cluj-Napoca, Food Waste Combat, o mișcare care are rolul de a le explica cetățenilor risipa alimentară.

Ce măsuri au fost luate în alte țări 

La fel ca și în România, în Lituania, legea obligă operatorii alimentari să implementeze două măsuri împotriva risipei alimentare: să semneze acorduri cu unul sau mai multe proiecte care sprijină cauze umanitare și să elaboreze un plan de prevenire al risipei alimentare, alături de măsurile prin care vor scădea procentul alimentelor pierdute.

Planuri de prevenire realizează și operatorii din Spania și Austria, unde unele supermarketuri sunt obligate să raporteze cantitățile de alimente donate și aruncate.

În Grecia, legea sugerează producătorilor alimentari să înregistreze cantitățile de alimente pe care le produc și să vină cu măsuri pentru a nu arunca multe dintre ele. 

Rămâne însă decizia lor cum acționează, întrucât guvernul elen nu are o strategie împotriva reducerii risipei alimentare, transmite Efsyn. 

Totodată, începând din 2008, în Ungaria este în vigoare o lege în acest sens, care obligă comercianții cu amănuntul din sectorul alimentar cu o cifră de afaceri netă anuală care depășește 100 de miliarde de forinți (aproximativ 273 de milioane de euro) să numească un responsabil cu recuperarea alimentelor și să pună în aplicare un plan de reducere a risipei alimentare.

Supermarketurile, una dintre cele mai mari surse pentru risipa alimentară 

8% din cantitatea de mâncare care este aruncată la nivelul UE provine din comerțul cu amănuntul, adică din magazine. Asta înseamnă 4,8 milioane de tone. 

Mai mult de jumătate din totalul deșeurilor alimentare este produs chiar de om: 53%. După gospodării, cele mai multe alimente sunt aruncate în sectorul de prelucrate și producție (18%), urmate de deșeurile din HoReCa (12%). Aproximativ 9% din deșeuri provin din producția primară de alimente, precum agricultura.

Trei dintre cele mai mari hipermarketuri din România – Lidl, Kaufland și Carrefour – au explicat pentru HotNews ce măsuri au luat pentru a reduce acest procent. 

Ca primă măsură, toate cele trei hipermarketuri spun că scot zilnic la vânzare accelerată alimentele care expiră curând. În funcție de termen, reducerile pot ajunge la 90% în Kaufland, 70% în Carrefour și 50% la Lidl.

Dacă rămân cu produse și după ce le-au aplicat reduceri și sunt încă în termen de valabilitate, hipermarketurile spun că le donează către ONG-uri sau bănci de alimente.

Și animale fără stăpân primesc alimente donate 

Atât Kaufland, cât și Lidl au precizat că donează alimente și către ONG-uri care hrănesc animale. De exemplu – Asociația „Milioane de Prieteni” din Brașov, un ONG care salvează și îngrijește atât câini abandonați, cât și animale sălbatice precum urși, lupi sau cerbi. Cel mai cunoscut proiect al asociației este sanctuarul de urși „Libearty” din Zărnești.

În 2 ani, 34 de tone de mâncare care altfel ar fi fost aruncată au ajuns la animale de la Kaufland. Lidl are un program similar din 2018, iar de atunci a donat aproape 300 de tone de hrană. 

Banca pentru Alimente, înființată special pentru a reduce risipa 

Anul trecut, producătorii, procesatorii, distribuitorii și retailerii de alimente din România au donat peste 100.000 de tone de mâncare, arată rapoartele publicate de Ministerului Agriculturii.

Aproximativ 10% din această cantitate a ajuns la Federația Băncilor pentru Alimente, o rețea înființată pentru a participa la diminuarea risipei alimentare și pentru a ajuta persoanele aflate în nevoie, cu donații alimentare. Proiectul coordonează activitatea băncilor pentru alimente din București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați. 

Iar din 2016, de când și-a început activitatea, rețeaua a primit în depozitele sale peste 49.000 de tone de alimente donate. 44.000 de tone au fost salvate de la risipă.

17 milioane de porții de mâncare în șase luni

Practic, alimentele care „nu mai pot fi comercializate, dar care sunt în continuare sigure și bune pentru consum” ajung la cele nouă bănci din rețea, urmând să fie verificate de către acestea și distribuite ulterior, gratuit, către ONG-uri care se ocupă de îngrijirea persoanelor aflate în dificultate, explică Elena Dinu, directoare de Dezvoltare și Advocacy la Federația Băncilor pentru Aliment

În primele șase luni ale acestui an, băncile de alimente au redistribuit 8.555 de tone de alimente, care s-au transformat în 17,1 milioane de porții de mâncare.

„Alimentele redistribuite de Rețeaua Băncilor pentru Alimente ajung, prin 910 organizații partenere, la aproximativ 320.000 de persoane aflate în situații de vulnerabilitate”, spune Dinu în dialog cu HotNews.

„Am plâns când am văzut prima colectă. Să observ cât se aruncă”

Banca de Alimente de la Cluj funcționează de opt ani.

„Am început cu 2-3 magazine de la un retailer mare, care acum e printre donatorii principali ai băncii de la Cluj. Când am văzut prima colectă, într-o dubiță frigorifică, am plâns”, spune Cami Gui, una dintre fondatoarele Băncii de Alimente din Cluj. 

„Adică a fost o tristețe mare să observ de fapt cât de aruncă cu ochii mei și nu doar din cifre. E o diferență mare să te uiți pe rapoarte și apoi să trăiești risipă alimentară în viața de zi cu zi”, a explicat ea, pentru cititorii HotNews.

În 2021 a predat banca de alimente și s-a concentrat pe activism și educație prin proiectul „Clujul Sustenabil”, o extensie al ONG-ului Food Waste Combat.

Proiecte de conștientizare a populației sunt promovate și în Spania, de organizații precum Crucea Roșie. Cu ajutorul lor, spaniolii sunt încurajați să cumpere la vrac, să gătească bazat pe alimentele pe care le au deja în frigider și să consume produse locale.

O federație europeană a băncilor de alimente are 31 de ani vechime

Federații ale Băncilor pentru Alimente există și în Austria, Spania, Franța și Grecia, care funcționează asemenea celei din România: în circuitul lor intră alimente donate care sunt mai apoi distribuite către organizații non-guvernamentale.

Federația din Grecia funcționează din 1995. În prezent, organizația coordonează șapte bănci regionale și în 2025 a distribuit puțin peste 2.000 de tone de alimente donate.

În Lituania există însă o singură Bancă de Alimente. Cu ajutorul alimentelor salvate de la risipă în 2025, Maisto Bankas a reușit să hrănească peste 230.000 de persoane.

O altă măsură: punga anti-risipă

La începutul lunii, în câteva magazine Lidl din România au apărut pe rafturi pungi cu aproximativ două kilograme de legume și fructe. O pungă costă doar cinci lei.

Este vorba despre „punga împotriva risipei alimentare”, un model implementat deja în peste 20 de țări în care Lidl este prezent.

Un lanț de magazine din Franța vinde alimente salvate de la risipă

O inițiativă inedită de luptă împotriva risipei alimentare vine din Franța. 

O franciză numită „Noi împotriva risipei” a deschis mai multe supermarketuri care funcționează în întreaga țară și care vând, la prețuri reduse, alimente care urmau a fi aruncate din magazinele mari.

Ce putem face noi 

„Înțelegând de unde ne vine hrana și care este întreg lanțul alimentar, eforturile și resursele din spatele producerii hranei, ajungem să fim, cu adevărat, atenți și să apreciem ceea ce avem”, spune Cami Gui în dialog cu HotNews.

Dar ce poți să faci tu acasă, dacă vrei să participi la reducerea risipei alimentare? 

Poți să începi cu grădinăritul, spune Cami Gui. „Sunt mulți copii care știu că mâncarea le vine din magazin. Nu știu, efectiv, cum a fost produsă. Recomand grădinăritul în cele mai simple forme, cum ar fi plante aromatice pe pervaz și pe masa din bucătărie, până la a face o mini grădină pe balcon”.

Sau poți să gătești mai multe porții, și pentru apropiații tăi, pe care să-i inviți la cină.

„Aș recomanda mult această practică de a împărți mâncarea și a găti cu cunoscuți, cu prieteni, vecini, pentru că câteodată ajungem să ne plictisim, să nu mai știm cum să ne valorificăm mâncarea și atunci această împărțire în comunitate poate să salveze foarte mult din hrana aruncată”, explică Cami Gui.