Amintiri ceausiste din Cuba. Si ultima insemnare din jurnal

Stalin Martinez este un dentist cubanez. Daca va mira numele lui, aflati ca mai are un frate pe care il cheama Lenin si o sora, Stalina. Cum deja banuiti, tatal lor a fost un revolutionar care a crezut in Castro. Dupa cum poate banuiti deja, Stalin, Lenin si Stalina s-au cam saturat de revolutie.

”Spune-mi ceva despre Cuba” este o mica bijuterie despre viata si politica, o carte trista care te face sa rizi cu pofta.

Stalin este o figura din marea galerie a naivilor lumii, intelectual inadaptat aflat pe valuri. Cartea incepe și se termina cu el prajindu-se la soare pe o teresa din Miami. De ce se prajește el acolo? Pentru ca autoritațile americane sa creada ca a ajuns la Miami pe o pluta, obținind astfel azil politic.

Dar el nu a venit pe pluta, ci a fugit din Mexic, unde autoritațile cubaneze il trimisesera la un congres de stomatologie, ca un cadru de nadejde ce este.

Cum de este cadru de nadejde un stomatolog barbos și cu capul in nori? Intii sa lamurim de ce este barbos. Nu ca sa-l imite pe Castro, ci pur și simplu pentru ca nu se mai gasesc in Cuba lame de ras, iar el are pielea sensibila, ca orice intelectual respectabil.

Iar cadru de nadejde a ajuns pentru ca mai fusese odata in SUA. Se afla pe o ambarcațiune deturnata spre Miami, de catre alți cubanezi satui de revoluție. Ceilalți fugari involuntari au ramas in America cerind azil politic. Stalin s-a intors. De ce s-a intors el in Cuba? Pentru ca isi iubea nevasta.

Dar Partidul nu știa de chestia cu nevasta și a crezut ca a fost credincios revoluției. Pentru ca s-a intors, l-au primit pionierii la aeroport, cu cintece patriotice și a devenit erou național. Degeaba. Nevasta nu il mai iubea. Iubea un taximetrist care era platit in dolari, nu in moneda locala, ca amariții de stomatologi.

Așa ca tradeaza revoluția și fuge de la congresul din Mexic. Și ajunge astfel pe terasa unde se prajește pentru a semana cu un fugitiv (cine vine dintr-o terța țara e considerat imigrant ilegal, cei care vin direct din Cuba au dreptul la azil politic).

V-am amețit? Fara intenție. Așa e cartea. O mica jucarie intortocheata și savuroasa. Acest Stalin atit de adorabil trece prin viața cu o candoare extraordinara. Pe fundal, o Cuba deprimanta care așteapta sa moara Castro, cu speranța ca va supraviețui pina atunci.

Plecind de la lamele de ras, continuind cu rațiile mizere de mincare, cu stomatologul ajuns in hotelul pentru straini de unde fura șamponul și hirtia igienica, cititorul roman are fel de fel de flash-back-uri cu perioada ceaușista. La urma urmei, penuriile seamana intre ele, fie ca vorbim de insula soarelui sau de o țara temperat-continentala ca Romania.

Umilința este aceeași, și lanțul trofic-social se recreeaza, cu bișnițarii și portarii de hotel in virf și intelectualii la baza. De aici, scene fabuloase.

Stalin are la dispoziție doua ore și 600 de dolari intr-un supermarket american, inainte de a se intoarce prima oara in Cuba. Primul lui supermarket.

Cumpara de toate, se razgindește, da inapoi, iar se razgindește, mintea lui e prea mica pentru atitea lucruri de cumparat, probeaza pantofi de dama (`It`s a free country`, comenteaza vinzatoarea, creind fara sa vrea cel mai bun moment al romanului).

Iar toate lucrurile cumparate de el sint carate de fratele sau Lenin. Fost avocat și demnitar comunist, Lenin a fugit mai demult in America. Așa ca acum se numește Leo și este cel mai celebru clovn din Miami. Imbracat in clovn, ii cara fratelui sau bunatațile din micul paradis terestru numit super-market.

Nu-i așa ca ați vrea sa vedeți scena asta intr-un film? De fapt, din scurta introducere a carții aflam ca trebuia sa fie inițial un scenariu de film, care nu a ieșit. Sper sa iasa totuși, pentru ca ar fi un film foarte bun. Atit de vizuala este cartea incit mi-am imaginat permanent cum aș face filmul. O comedie amara care ar face toți banii.

PS

Aceasta este ultima recenzie din acest jurnal de lecturi. Sint pe picior de plecare spre Marea Britanie, unde voi urma un master in European Government la London School of Economics. De aici inainte, lecturile mele nu vor mai fi exerciții saptaminale de citit liber. Voi citi cu program. Și dupa lista de lecturi preliminare pe care am primit-o, va fi un program dat naibii.

Voi ramine sa scriu de la distanța prin presa din Romania, dar acest jurnal imi maninca prea mult timp pentru a putea continua. Imi pare tare rau, pentru ca mi-a facut mare placere. A fost ca o recreație de la subiectele politice banale despre care scriu de obicei. Mulțumesc celor de la Hotnews pentru oportunitate. Foarte probabil ne vom regasi curind pe acest site intr-o formula schimbata.

Poate in viitor, daca timpul și vremurile o vor permite, imi voi relua și acest jurnalul de lecturi. Mulțumesc tuturor cititorilor. La revedere!