ANALIZĂ Cele patru mari probleme aduse de OUG 114 în telecom: De ce operatorii ar putea să nu vină la licitația statului pentru a lansa servicii 5G

Operatorii pot lansa servicii 5G în România și cu frecvențele pe care le utilizează în prezent, fără a investi în noi drepturi de utilizare. A spus-o șeful Telekom România și acest lucru îl analizează acum și Ministerul Comunicațiilor, condus de Alexandru Petrescu, care împreună cu experții arbitrului telecom (ANCOM), caută soluții de a diminua efectele negative ale controversatei Ordonanțe 114, criticată dur recent și de Comisia Europeană. Estimările ANCOM și ale operatorilor pe baza prevederilor OUG 114 arată că suma cumulată a prețurilor de pornire pentru frecvențele licitate variază între 2,5 miliarde de euro și 7,6 miliarde de euro, cifre considerate ‘profund nerealiste’.

Ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a fost chemat marți la Palatul Victoria pentru a discuta modificări la Ordonanța 114/2018, care a impus taxa pe lăcomie și a suprataxat mediul de afaceri, inclusiv sectorul telecom.

Potrivit surselor HotNews.ro, experții autorității de reglementare în comunicații (ANCOM) i-au prezentat anterior ministrului Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, principalele probleme ridicate de Ordonanță în sectorul telecom și analizează acum împreună cu oficialii Ministerului aceste aspecte pentru posibile modificări.

• Cele patru mari probleme ridicate de OUG 114 în telecom

Prima problemă: Tarif fix de 3% pe cifra de afaceri a sectorului comunicatii electronice

HotNews.ro a scris în exclusivitate în data de 9 ianuarie 2019 că Arbitrul telecom (ANCOM), condus de Sorin Grindeanu, a avertizat încă din data de 20 decembrie 2018 Ministerul de Finanțe, că aplicarea unui tarif de monitorizare la un nivel fix de 3% pe cifra de afaceri în telecom încalcă legislația UE, conform unui document obținut de HotNews.ro. În ciuda observațiilor ANCOM, care a propus ca acest tarif „să se determine anual, fără a depăși 3%”, în Ordonanța de Urgență privind „taxa pe lăcomie”, publicată în 29 decembrie în Monitorul Oficial, Guvernul a păstrat acest tarif fix la 3%, dar a exceptat de la plata acestuia serviciile poștale și de curierat, sector în care statul, prin Poșta Română, este cel mai mare jucător din piață.

Tariful de monitorizare este o taxă pe care, până acum, toți furnizorii de comunicații electronice și de servicii poștale erau obligați să o plătească exclusiv pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale arbitrului telecom (ANCOM).

Acest tarif stabilit în lege la maxim 0,4% din cifra de afaceri, nu a mai fost aplicat de 10 ani. Motivul? Tariful se aplica numai dacă ANCOM nu-și acoperea cheltuielile administrative cu veniturile din celelalte surse de finanțare, ori autoritatea a fost mereu pe excedent și are acum în conturi peste 1 miliard de lei.

Ministrul Comunicațiilor are acum pe masă următoarele probleme legate de impunerea acestei taxe:

• excluderea serviciilor poștale și de curierat din baza de stabilire a tarifului de monitorizare este discriminatorie și nejustificată în condițiile în care aplicarea reglementărilor pe piața serviciilor poștale consumă tot mai multe resurse la nivelul ANCOM.
• sumele colectate cu titlu de tarif de monitorizare oricum nu pot fi utilizate pentru altă destinație decât pentru cheltuielile ANCOM de reglementare a sectorului comunicațiilor electronice;
• în Europa, tarifele de monitorizare prevalente sunt colectate pro-rata în raport cu veniturile, în cuantumuri cuprinse între 0,01% (Spania) și 0,7% (Luxemburg). Din 17 state analizate în ianuarie 2018, tariful de monitorizare mediu era de 0,179%, iar mediana de 0,135%;
• aplicarea unui tarif de monitorizare de 3% la cifra de afaceri a sectorului de comunicații electronice ar echivala cu aproximativ 100 milioane de euro, semnificativ peste bugetul anual al ANCOM;
• anumite segmente ale pieței de comunicații electronice (de ex, tranzit internațional de apeluri, transmisiuni internaționale de date), în România și în întreaga lume au rentabilități foarte mici prin raportare la cifra de afaceri. Companiile care furnizează astfel de servicii riscă să renunțe la a mai furniza aceste servicii în România. În luna ianuarie 2019, 8 operatori de comunicații se radiaseră de la ANCOM, dintre care 3 furnizori de servicii de tranzit de apeluri vocale, ale căror venituri totale în semestrul I 2018 au fost de 49,3 milioane lei. La sfârșitul lunii ianuarie, un alt operator depusese cerere de radiere, cifra de afaceri a acestui operator fiind de 311.000 de lei în 2017. Cel mai probabil aceste afaceri nu se vor închide, ci își vor muta sediul social într-un alt stat din Uniunea Europeană.
• de asemenea, un tarif de monitorizare de asemenea magnitudine poate, indirect, afecta și competitivitatea internet-exchange-urilor (”bursele” private unde se tranzacționează transmisiunile de date și internetul la nivel de gros, inter-furnizori) din București, situație ce ar putea reduce și calitatea și viteza internetului disponibil în România.

Impunerea unor taxe speciale în domeniul telecom a fost criticată joi și de Andrus Ansip, vicepreședintele Comisiei Europene și comisar pentru piața unică digitală.

Andrus Ansip, vicepresedintele Comisiei Europene

Foto: Hotnews

„Potrivit înțelegerii mele, să impui anumite taxe speciale pe soluții inovative nu este cea mai bună idee.”, a declarat într-un interviu pentru HotNews.ro Andrus Ansip, vicepreședintele Comisiei Europene. Întrebat despre controversata Ordonanță 114 care a impus un tarif fix de 3% pe cifra de afaceri în telecom, Andrus Ansip a explicat greșelile uriașe făcute în UE prin taxarea inovației.

• Pentru detalii citește: EXCLUSIV VIDEO Andrus Ansip, vicepreședintele Comisiei Europene: Să taxezi obiceiurile proaste, ca fumatul și alcoolul? Da, pot să înțeleg asta! Să taxezi inovația? Nu este o idee bună!

A doua problemă: Prețurile de pornire pentru frecvențele noi care vor fi licitate în acest an pentru servicii 5G sunt ‘profund nerealiste’

OUG 114 stabilește la articolul 77, punctul 1, prețurile minime de pornire pentru licențele care ar urma să fie licitate în acest an:

a) în cazul licențelor pentru benzile de frecvență radio 703- 733 MHz/758-788 MHz (2×30 MHz), 738-753 MHz (1×15 MHz), 880-915 MHz/925-960 MHz (2×35 MHz) se stabilește o valoarea minimală în cuantum de 4% din cifra de afaceri din anul precedent prelungirii, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicații electronice, înmulțită cu numărul de ani pentru care se acordă licența;

b) în cazul licențelor pentru benzile de frecvență radio 791-821 MHz/832-862 MHz (2×30 MHz), 1920-1980/2110-2170 MHz (2×60 MHz), 3400-3800 MHz (400 MHz) se stabilește o valoarea minimală în cuantum de 2% din cifra de afaceri din anul precedent, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicații electronice, înmulțită cu numărul de ani pentru care se acordă licența.”

Raportarea procentului de 4% la cifra de afaceri în ramura CAEN (cod 61 – telecomunicații) conform INS, depășește semnificativ atât veniturile ansamblului pieței de comunicații electronice conform ANCOM (cu 45% în 2016), cât și pe cele din comunicații mobile terestre, care utilizează spectru radio (cu 150% în 2016).

Cu alte cuvinte, dacă la ANCOM se raportează veniturile exclusiv din serviciile telecom, la INS se raportează și veniturile non-telecom (vânzarea unor proprietăți, vânzarea de telefoane sau veniturile din proiecte IT&C), cele despre care șeful Telekom România avertiza că sunt de ordinul a zeci de milioane de euro pe an. Taxarea la nivelul întregii cifre de afaceri îi afectează concurențial pe operatorii de comunicații, care spun că este discriminatorie și solicită modificări în această privință.

• Pentru detalii citește: Mesaj dur al șefului Telekom România, despre efectele OUG 114: Suntem forțați să stopăm orice potențiale achiziții și am putea să nu participăm la licitația 5G

Prevederile din OUG 114 sunt neclare în privința prețurilor minime de pornire la licitația pe care vrea să o lanseze statul în acest an, și, în funcție de o interpretare ad-litteram sau mai largă a termenilor, suma totala, cumulata, a prețurilor de pornire pentru benzile de frecvențe de 700 MHz, 800 MHz și 3400-3800 MHz, poate fi cuprinsă între 2,5 miliarde de euro și 7,6 miliarde de euro.

În plus, în banda de 2100 MHz, chiar și acordarea de drepturi noi (2% în licitație în opoziție cu 4% prelungirea) ar însemna prețuri de pornire situate între 235 milioane euro și 1,14 miliarde de euro.

Impactul OUG 114 in telecom

Foto: Hotnews

Orange, Vodafone și Telekom au avertizat Guvernul că „măsurile OUG 114/2018 încalcă legislația UE” și „vor face imposibilă implementarea noilor tehnologii”. Într-un document obținut de HotNews.ro, operatorii avertizează că impactul total va fi de 3,3 miliarde de euro în acest an, sumă ce depășește veniturile anuale ale industriei și reprezintă 60% din investițiile totale ale operatorilor mobili în ultimii 10 ani. Conform măsurilor privind taxele de licență, statul ar trebui să încaseze minim 3,1 miliarde euro în urma licitației 5G ce va fi organizată în 2019, „o sumă care, evident, nu poate fi suportată de cei 4 operatori mobili prezenți în piață.”

În aceste condiții este improbabil să fie emise prea multe licențe noi în acest an, iar licitația statului ar putea fi un eșec.

• Pentru detalii citește: DOCUMENT Avertisment dur al Orange, Vodafone și Telekom către Guvern: Implementarea 5G ar fi imposibilă în urma aplicării Ordonanței care suprataxează mediul privat

Avertismentul vicepreședintelui Comisiei Europene: Noi am făcut greșeli uriașe când am lansat rețelele 3G în Uniunea Europeană

Experții din industria telecom avertizează Ministerul Comunicațiilor că practica din România, dar și din alte state (Italia și Suedia în banda de 700 MHz, Portugalia în 800 MHz, Grecia în 1800 MHz), arată că stabilirea unor prețuri de pornire mari poate conduce la drepturi nevândute, chiar și în benzile atractive din punct de vedere comercial.

În situația unor mari pentru noile licențe, operatorii au alternative: pot să renunțe, să reducă ori să amâne investițiile și cresc investițiile în densificarea rețelelor utilizând frecvențele deținute deja, cu menținerea sau up-gradarea tehnologiilor.

Mai mult, spun specialiștii, generațiile tehnologice nu se succed, ci co-există. În România, expansiunea rețelelor 4G și dublarea anuală a traficului de internet mobil co-există cu rețele 3G și operatorii încă densifică rețelele 3G.

• Un avertisment similar a transmis joi, într-un interviu HotNews.ro, și Andrus Ansip, vicepreședintele Comisiei Europene:

„Potrivit înțelegerii mele, să impui anumite taxe speciale pe soluții inovative nu este cea mai bună idee. Noi am făcut în UE greșeli uriașe când am lansat rețelele 3G în Uniunea Europeană. Perioada rețelelor 2G a fost una dintre cele mai glorioase pentru Europa, am fost lideri în inovație, ceilalți erau în urma noastră, dar când am început cu 3G, toate Guvernele din Europa au început să ceară sumele maxime de bani când vindeau licențele pentru frecvențele radio. Dar, operatorii nu au mai avut apoi suficienți bani să facă investiții și în fapt nici nu mai era nevoie să facă acele investiții atât de repede pentru că piața era blocată, numărul de licențe era limitat.”, a spus oficialul european.

• A treia problemă: Prelungirea licențelor achiziționate anterior este mai oneroasă decât alocarea de drepturi noi

O altă problemă generată de OUG 114 apare la art. 77, punctul 3, care stabilește condițiile de prelungire a drepturilor de utilizare a frecvențelor, prin licențele cumpărate anterior:

„Prelungirea perioadei de valabilitate a licenței de utilizare a frecvențelor radio acordate prin procedură de selecție este condiționată de plata către bugetul de stat a unei taxe de licență în cuantum de 4% din cifra de afaceri din anul precedent prelungirii, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicații electronice, înmulțită cu numărul de ani pentru care se acordă licența.„, prevede OUG 114.

Ministrului Comunicațiilor i s-a prezentat faptul că această prevedere stabilește ca prelungirea drepturilor se calculează la procentul de 4% din cifra de afaceri, în condițiile în care pentru anumite benzi licențele noi pot fi emise raportate la un procent de 2% din cifra de afaceri, potrivit acelorași prevederi din OUG 114, aspect care ar fi oneros pentru operatorii de comunicații.

• A patra problemă: Introducerea unor amenzi disproporționate și discriminatorii în telecom

Nu în cele din urmă, OUG 114 a introdus în sectorul comunicațiilor noi amenzi pentru lucrări fără autorizație la construcția de rețele de comunicații.

„Furnizorii de rețele de comunicații electronice care încheie contracte de instalare, întreținere, înlocuire a rețelelor de comunicații electronice și a elementelor de infrastructură necesare susținerii acestora sau efectuează lucrări de acces pe proprietăți, fără existența dreptului de acces sau în lipsa autorizației de construire, se sancționează cu amendă în cuantum de până la 10% din cifra de afaceri, proporțional cu numărul de utilizatori deserviți fără autorizație, respectiv cu câte un procent la 100 de utilizatori.„, se arată în OUG 114.

Aplicarea unor amenzi pentru lucrări fără autorizație de construcție de 1% din cifra de afaceri la fiecare 100 utilizatori, până la maxim 10% din cifra de afaceri este considerată drept disproporționată, discriminatorie (deoarece se aplică doar în sectorul comunicațiilor), nejustificată și dificil de individualizat.

• HotNews.ro a solicitat în urmă cu 3 zile Ministerului Comunicațiilor, condus de Alexandru Petrescu, să precizeze dacă ministerul are în plan să aducă modificări la OUG 114 și dacă da, care ar fi schimbările vizate și vom reveni cu răspunsuri imediat ce le vom primi.