ANALIZĂ Cât de puternic este impactul abonamentelor medicale asupra economiei naționale și care sunt efectele benefice pentru companii

Îmbolnăvirea populației active pune o presiune anuală semnificativă asupra bugetului de stat. Pentru angajatori, provocarea constă în a găsi un echilibru între îndeplinirea obiectivelor de afaceri și adaptarea la nevoile de sănătate ale angajaților. Abonamentele medicale pot duce la o creștere economică susținută, precum și la creșterea productivității firmelor, pentru că starea de sănătate a angajaților este esențială pentru succesul oricărei afaceri.

Locul de muncă influențează în mod direct sănătatea oamenilor, pentru că este locul în care își petrec cea mai mare parte a timpului și poate fi sursa bolilor profesionale. Persoanele sunt expuse la locul de muncă la presiuni din cauza cerințelor legate de serviciu, mediului de lucru în general și a condițiilor specifice de muncă.

Principalii factori de risc profesionali și posibilele boli cauzate

Bolile în general, fie de natură profesională, fie de natură biologică afectează în primul rând pacientul, dar au un impact major și asupra mediului său, inclusiv la locul de muncă, prin lipsa completă sau cel puțin scăderea productivității, conform unei analizei PwC, Impactul abonamentelor MedLife asupra stării de sănătate și productivității angajaților și asupra bugetului sistemului național de sănătate, realizată pentru MedLife în 2020.

Bolile profesionale întrerup sau îngreunează desfășurarea procesului de muncă, având consecințe la nivelul individului, la nivel microeconomic și macroeconomic.

Consecințe asupra individului

• psiho–fizice: stres, durere, incapacitate de muncă
• economice: diminuarea productivității muncii
• financiare: creșterea cheltuielilor cu asistența medicală și, implicit, diminuarea veniturilor

Consecințe asupra sarcinii de muncă – neîndeplinirea la timp sau îndeplinirea necorespunzătoare a acesteia.

Consecințe asupra mediului de muncă – atât mediul fizic cât și mediul social sunt afectate de apariția bolilor profesionale, dar în mod deosebit, cel social. Acestea din urmă se concretizează prin stresul suportat de cei aflați în apropierea individului.

Un nivel de sănătate precar la locul de muncă duce la o creștere a cheltuielilor companiilor și statului

Numărul total de DALY legate de muncă pierdute din cauza cancerului este semnificativ mai ridicat în România decât în UE și cu 3x mai mare față de estimările globale. Acestea ar putea fi reduse considerabil și aduse la un nivel mediu UE prin îmbunătățirea politicilor și practicilor securității și sănătății la locul de muncă, limitând astfel considerabil impactul negativ asupra performanței și a rentabilității firmelor.

Ce înseamnă povara bolii sau DALY

Un DALY poate fi considerat ca un an pierdut de viață „sănătoasă”. Suma acestor DALY în rândul populației sau povara bolii poate fi considerată ca o măsură a diferenței dintre starea de sănătate actuală și o situație de sănătate ideală în care întreaga populație trăiește până la o vârstă înaintată, fără boli și dizabilități.

DALY pentru o afecțiune medicală se calculează ca suma anilor de viață pierduți (YLL), din cauza mortalității premature în rândul populației și anii pierduți din cauza dizabilității (YLD) pentru persoanele care trăiesc cu acea afecțiune sau cu efectele sale.

Situația concediilor medicale înainte de pandemie în România

În 2018, s-au luat în total 37 milioane de zile de concediu medical, iar dintre acestea 67% au fost pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de diferite boli și/ sau accidente.

În timp ce populația ocupată a scăzut cu -4.4% între 2014 și 2018, numărul de zile acordate pentru incapacitate temporară de muncă a crescut cu 27.5%, devenind astfel o problemă din ce în ce mai gravă pentru angajatori.

În același an, au fost înregistrate 13.5 mil. de cazuri noi de îmbolnăvire, dintre care 3.8 mil. angajați, 810.000 din aceste cazuri necesitând spitalizare, și au fost acordate 5.8 mil. de certificate de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă.

Afecțiunile preponderente au fost cele asociate cu aparatul respirator, aparatul digestiv, aparatul osteoarticular și sistemul circulator, afecțiuni des întâlnite în cadrul profesiilor cu risc predominant de stres, sedentarism/ efort fizic crescut, postură incomodă, microclimat nefavorabil.

3.8 mil. de persoane au recurs la absenteism, apelând la concediu medical în 2018 pentru posibilitatea recuperării, având un impact atât asupra bugetului de sănătate, cât și asupra productivității firmelor în sine.

Din perspectiva impactului asupra economiei și activității unei firme, aceste date reflectă importanța serviciilor medicale de prevenție pentru limitarea problemelor de sănătate care pot afecta capacitatea de muncă a angajaților.

De ce avem nevoie de servicii de prevenție? Îmbolnăvirea populației active costă economia națională până la 32.5 mld. RON pe an

Ce se întâmplă când un angajat se îmbolnăvește? Angajatul este scos din producție, scade productivitatea firmei cu efecte în lanț, care ajung până la nivel macroeconomic. În același timp, compania are cheltuieli mai mari cu concediile medicale și plata salariilor.

În cadrul raportului realizat pentru MedLife, PwC a dezvoltat un model pentru a calcula impactul economic generat de zilele de concediu medical asupra productivității firmelor (scăderea productivității și costurile salariale) și prin extensie asupra economiei naționale, precum și asupra bugetului național de sănătate (costurile de spitalizare și cele salariale), raportat la datele din 2018.

La nivel macroeconomic, zilele de concediu medical acordate de către angajați pe principalele categorii de boli creează un impact pentru angajatori și în bugetul național de ~32.5 mld. RON.

Calculând incidența principalelor categorii de boli care afectează populația ocupată, precum și incidența cazurilor cu spitalizare a reieșit un număr de 5.8 mil. de noi cazuri de îmbolnăvire, din totalul de 8.4 mil. de angajați în România.

Dacă considerăm un număr mediu de diagnostice unice/CNP-uri unice de 2.5 (bazate pe date MedLife), rezultă că 2.3 mil. de angajați se îmbolnăvesc anual, 27.2% din populația ocupată.

Aceste boli ar genera un număr de 24.5 mil. de zile de concediu medicale, din care 12.3 mil. cu spitalizare și reprezentând un impact cu costurile de sănătate de 3.5 mld. RON. În plus, aceste zile sunt plătite (ex. salarii), în totalitate sau parțial, punând o presiune suplimentară de 4.0 mld. RON.

Considerând o producție medie pe muncitor în termen de PIB de 127 RON pe oră lucrată, și o medie de 8 ore lucrate pe zi, aceste zile de concediu medical ar putea reprezenta o pierdere anuală pentru economia națională de până la 25.0 mld. RON

Cu abonamentele de sănătate, costurile pentru economie ar fi de aproape 8 ori mai mici

Dacă toată populația activă ar putea beneficia de abonamente medicale private, numărul de zile de concediu medical ar putea fi reduse semnificativ, printr-o prevenție crescută și screening din timp, limitând apariția bolilor, dar mai ales limitând numărul de cazuri de boală cu complicații și zile de spitalizare.

Având în vedere un cost mediu lunar de 47 RON, costul total pentru întreaga populație activă s-ar ridica la 4.7 mld. RON pe an — costul pentru acces la abonamente medicale private de către angajați reprezintă doar 17% din impactul pentru angajatori.

Astfel, beneficiile aduse de prevenție prin creșterea accesului la aceste abonamente pentru angajați ar putea depăși cu ușurință costurile asociate.

Cum impactează sănătatea precară a angajaților productivitatea companiilor

Pentru a verifica impactul generat de bolile dezvoltate de angajați și zilele de concediu medical acordate pe parcursul unui an, PWC a utilizat o metodologie care reflectă 3 scenarii pentru 3 companii de dimensiuni diferite, pe baza numărului de angajați si a numărului de zile de concediu posibil pentru fiecare tip în parte.

Din analiza PwC, rezultă că, în cazul unor companii mari, cu peste 3.000, respectiv 7.000 de angajați, la o medie de aproape 6.5 zile de concediu, pierderile pot ajunge la sume importante: 24.8 milioane de lei în primul caz, respectiv, 61.4 milioane pentru al doilea. În cazul unei firme mai mici, cu aproape 800 de angajați, costurile cu concediile medicale pot ajunge la 2.2 milioane de RON.

Valoarea este calculată pornind de la valoarea pierderii medii, în ceea ce privește producția PIB per angajat din cauza concediului medical de ~6,574 RON pentru companiile mari, respectiv ~2.348 RON la firma mai mică, considerând o creare de PIB pe oră de lucru de 127 RON.

Raportat doar la pierderea de productivitate pe angajat, costul acesteia este de în medie poate fi de la 4.2 la 11.7x mai mare decât costul anual al unui abonament medical.(ex. considerând un cost mediu de 47 RON pe lună).

Abonamentele MedLife au redus costurile companiilor și ale statului dedicate serviciilor medicale

Datele raportului PwC mai arată că serviciile accesate de deținătorii de abonamente medicale private ar pune o presiune suplimentară de ~269 mil. RON pe bugetul CNAS, dacă aceste servicii ar fi prestate în sectorul public, însemnând ~18.5% din bugetul Casei.

PwC a măsurat economiile potențiale realizate de statul român cu cheltuielile pentru asistență medicală datorită faptului că abonații MedLife, care beneficiază de servicii incluse nedecontabile în abonamentul medical, au accesat aceste servicii în cadrul grupului.

Cele mai importante economii la bugetul CNAS au fost realizate prin analizele de laborator și consultații efectuate de către abonați, acestea reprezentând împreună 84% din impactul total al MedLife.

• Echivalentul serviciilor de analiză de laborator, imagistică și consultații medicale efectuate de către abonații MedLife cuantificat în servicii decontate de către CNAS este estimat la ~106 mil. RON.
• Din analizele de laborator, principalele categorii sunt cele de biochimie, cu o valoare de 13.2 mil. RON
• În ceea ce privește consultațiile medicale, impactul cel mai mare l-au avut consultațiile de ginecologie, de aproximativ 13.4 mil. RON.
• 91% din volumul de servicii de imagistică accesate de către abonați au fost la ecografii si radiografii
• Majoritatea serviciilor la care au apelat abonații sunt servicii de diagnostic și, prin extensie de prevenție, care includ servicii de analiză de laborator, servicii de imagistică și consultări cu medicii specialiști. Din acest studiu a rezultat că persoanele care beneficiază de abonamente medicale private tind să acceseze mai des majoritatea serviciilor de screening.

Impactul bolilor cu care se confruntă populația activă poate fi redus semnificativ dacă prevenția se face în mod recurent.

Așa cum arată toate datele prezente în raportul PWC, abonamentele medicale pot schimba complet fața sistemului de sănătate deoarece acestea încurajează medicina preventivă.

O prevenție sporită, efectuată cu ajutorul abonamentelor medicale private, este cu mult mai economică atât pentru companii, cât și pentru stat.

Sursă date și grafice: Analiza PwC, realizată la comanda MedLife – Impactul abonamentelor MedLife asupra stării de sănătate și productivității angajaților și asupra bugetului sistemului național de sănătate, 2020.

***

Acest articol face parte din demersul RoMâine, inițiat și susținut MedLife, furnizorul național de sănătate al României.

RoMâine este un efort comun de însănătoșire națională, care se realizează cu grijă, respect, încredere, speranță și empatie. O Românie mai bună are nevoie și de o economie puternică, care se construiește alături de oameni sănătoși. MedLife susține dezvoltarea economică și a mediului de business local, prin abonamentele medicale pentru companii și IMM-uri.

Cu ajutorul abonamentelor medicale MedLife, 768.000 de angajați din 8.000 de companii au acces la servicii de prevenție și profilaxie, într-o rețea de aproape 700 de unități proprii și partenere, la nivel național, unde mii de medici, asistente și infirmieri sunt acolo pentru a-i ajuta, zi de zi.

Intră pe https://www.medlife.ro/servicii-companii și află mai multe detalii.