ANALIZĂ Cum forțează Guvernul României prețuri ridicate la energie, în timp ce pe piețele europene sunt estimate scăderi tot mai mari
Țările europene, inclusiv România, au intrat în sezonul cald cu stocuri record de gaze. Europa are atât de multe gaze încât experții în energie pun problema reducerii importurilor, pentru a scădea ritmul de înmagazinare. Abundența de gaze ar putea să ducă la scăderi și mai mari de prețuri pe piețele europene. Și în cazul electricității sunt estimate reduceri masive de prețuri în perioada următoare, pe piețele libere. Contrar tendințelor clare de pe piețele europene, Guvernul României impune, prin legislație, prețuri la gaze și electricitate nejustificat de mari.
- De exemplu, la producătorii de electricitate, Guvernul a aprobat un preț care este cu peste 20% mai mare decât media estimată pe piețele europene, valabil până în martie anul viitor.
- Mai mult, licitațiile care vizează contractele pentru diferență, pe o perioadă de 15 ani, vor porni de la prețuri maximale cu circa 35% mai mari decât ce vedem pe piețele europene, după cum arată o Hotărâre de Guvern aprobată joi.
60 euro pe piețe vs. 80 euro forțat de Guvernul României
În ciuda tendințelor de scădere a prețurilor energiei electrice, la nivelul mediu de 60 euro / MWh, Guvernul României a aprobat, joi, un proiect de Hotărâre privind contractele pentru diferență pentru noi investiții în energia eoliană și solară, în baza unei scheme de finanțare de 3 miliarde de euro. Licitațiile legate de aceste contracte pentru diferență vor porni de la de la 91 euro / MWh pentru investițiile în energia eoliană și de la 93 euro / MWh pentru investițiile în energia solară. Aceste prețuri sunt cu peste 35% mai mari decât ce vedem acum pe piețe.
Chiar dacă la licitații ele s-ar putea duce în jos, până la un nivel de aproximativ 80 euro/ MWh, după cum au declarat surse din piață pentru HotNews.ro, tot prea mari sunt. Acestea vor fi prețuri garantate pentru 15 ani.
Întrebat de către HotNews.ro despre această situație, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că „în momentul acesta nimeni nu are o estimare exactă pe 15 ani” și că vor exista pârghii pentru recalcularea prețului de referință.
Cert este că în cazul în care prețurile de pe piață vor fi mai mici decât cele de referință, statul va trebui să suporte diferența către beneficiari. Dacă prețul de pe piață va fi mai mare, atunci beneficiarul va suporta diferența.
„Ne dorim o primă licitație de succes pentru primele contracte pentru diferență: 1.000MW capacități de producție a energiei solare, respectiv 1.000MW pentru energie eoliană. Toate procedurile se vor desfășura în perioada mai-august, cu semnarea contractelor – jalon în PNRR – prognozată pentru septembrie 2024.
Țările europene, inclusiv România, au intrat în sezonul cald cu stocuri record de gaze”, a declarat joi Sebastian Burduja.
Mai mult, Guvernul a aprobat, recent, un preț reglementat la producători de 80 euro/ MWh. Acesta a scăzut de la 90 euro/MWh, cât fusese stabilit în plină criză energetică, dar chiar și așa nivelul nu se aliniază tendințelor de pe piețe.
Ministerul Energiei susține că a luat în calcul un coș de achiziție al furnizorilor pentru lunile ianuarie și februarie. Practic, pentru un preț care ar urma să fie aplicat de acum înainte, au luat în considerare prețuri pentru energie livrată deja lunile trecute, prin contracte încheiate în urmă cu 10-12 luni, când prețurile erau încă ridicate.
În plus, contractele pe termen lung au fost încheiate pentru cantități nesemnificative, irelevante pentru coșul invocat de Ministerul Energiei, piața liberă fiind blocată din cauza reglementărilor.
În ceea ce privește gazele, Guvernul a aprobat un preț de 24 euro / MWh la producători, însă pe piața spot de la Bursa Română de Mărfuri, gazele se tranzacționează și cu 20-21 euro/MWh.
Depozitele de gaze ar putea fi umplute cu trei luni mai devreme
Depozitele de gaze din UE erau pline în proporție de 58,72% la sfârșitul lunii martie, considerat finalul sezonului de iarnă în domeniul gazelor, acesta fiind un nivel record, arată Financial Times.
Analizând datele Gas Infrastructure Europe, observăm că acum, câteva zile mai târziu, deja stocurile sunt pe creștere, ajungând la un nivel de 59,39%, la nivel european.
În România, depozitele sunt pline în proporție de 51,21% în prezent, în creștere față de ultima zi din martie, când erau 50,57%.
Analiştii avertizează că UE ar putea avea nevoie să reducă importurile de gaze naturale lichefiate, în următoarele luni, pentru a evita umplerea prea devreme a capacităţilor de înmagazinare.
UE și-ar putea atinge obiectivul de 90%, grad de umplere, până la începutul lunii noiembrie, chiar de la începutul lunii august, dacă ritmul de injecție este similar cu cel de anul trecut.
Depozitele de gaze vor fi pline în proporție de 95% până la începutul lunii septembrie a acestui an, cu mult peste obiectivul UE de a-și umple facilitățile la 90% până în noiembrie, potrivit specialiștilor de la ICIS Londra, citați de The Guardian.
Europa a ajuns într-o situație atât de confortabilă pe fondul unei ierni blânde, a creșterii importurilor de gaze lichefiate și a reducerii cererii cu aproximativ o cincime mai mică în februarie față de mediile 2019-2021.
Până în februarie 2022, unica sursă de import al gazelor era Rusia. După invadarea Ucrainei de către Rusia, aceste importuri au scăzut cu două treimi față de nivelul maxim din 2019, provocând un șoc pe piață, prețurile crescând de aproape 10 ori peste nivelul de dinaintea crizei. Europa s-a redresat rapid, orientându-se către importuri de gaze lichefiate, în special din SUA.
Cât de mult ar putea scădea prețurile pe piețele europene
Estimările de pe piețele europene arată că prețul de referință al gazului în Europa ar putea scădea la o medie de 28,32 EUR/MWh în lunile de vară din aprilie până în septembrie, în scădere cu peste 17% față de media din vara anului trecut, spun analiștii citați de The Guardian.
Experții consultați de Financial Times vorbesc despre o medie de 25 euro/MWh.
În acest moment, pe bursa TTF de la Amsterdam, reprezentativă pentru piața europeană, gazele sunt tranzacționate la 25 euro/MWh.
Pentru piețele de energie electrică, se estimează că prețurile de referință vor scădea cu mai mult de o treime față de vara trecută, până la o medie de 63,18 EUR/MWh între aprilie și septembrie, cea mai scăzută din vara anului 2020.
Deja acest nivel redus se simte pe piețe de cel puțin o lună, energia electrică fiind tranzacționată în prezent, pe piețele spot, cu circa 60 euro/MWh. Nu este exclusă posibilitatea ca prețurile să ajungă la un nivel mediu în jurul a 50 euro/MWh în perioada următoare, pe piețele spot.
Citește și
INTERVIURILE HotNews.ro