ANALIZĂ Noua strategie energetică: proiectele ceaușiste, vechi de zeci de ani și rostogolite de fiecare Guvern, sunt prezentate ca priorități, iar cele moderne sunt strecurate pe furiș

Ministerul Energiei a reușit să finalizeze, după patru ani, un proiect de actualizare a strategiei energetice. Cel puțin așa susține, publicând pe site o formă finală. Însă, în loc de proiecte adaptate vremurilor actuale, găsim un document cu iz comunist, care are în prim plan proiecte impuse de PSD, despre care se vorbește de zeci de ani și care sunt nelipsite în orice program de guvernare. Sunt proiecte al căror sens până acum a fost doar cheltuirea unor sume uriașe de bani pe multe studii de fezabilitate. În schimb, ideile inovatoare sunt ascunse undeva pe la finalul documentului, într-o enumerare, fără a fi evidențiate în vreun fel.

Pentru ce a fost depus efortul întocmirii unei strategii depășite de vremuri?

Interesant este că ministrul energiei Anton Anton (ALDE) tot încearcă să promoveze public, de la un timp, proiectele noi. Ne-am aștepta să fie la fel de promovate și în strategie. Dimpotrivă, sunt furișate în document ca și cum nu ar trebui remarcate. Găsim, în schimb, proiectul unei hidrocentrale pe Dunăre, undeva prin Teleorman, un proiect ceaușist de prin anii ’70. Mai găsim și veșnicul proiect privind hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, un proiect plin de studii de fezabilitate. Nu este fezabil, însă Guvernul insistă cu menținerea lui în viață. Probabil se vor mai cheltui bani mulți ani de acum încolo pe alte studii. Strategia mai cuprinde și realizarea grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă. Și acesta este un proiect foarte vechi. De trei ani, negociază statul român cu o companie chineză pentru demararea proiectului, rezultatele fiind zero. Tot mai mulți din sectorul energetic sunt sceptici că se vor mai realiza cele două reactoare. Un alt proiect este realizarea unui grup nou pe cărbune de 600 MW de la Rovinari. Este o investiție total nepotrivită acum când cărbunele pierde tot mai mult teren în Europa ca resursă energetică, UE având un angajament față de o tranziție ireversibilă către energie curată. În plus, este o energie tot mai scumpă, prețul certificatelor de CO2 triplându-se într-un an.

În acest context, statele UE se orientează către resurse energetice cât mai puțin poluante, lucru pe care ar trebui să-l facă și România. Anton Anton a vorbit în ultima perioadă despre o soluție care ar putea fi aplicată în România, și anume convertirea centralelor pe gaze. Termocentrala Craiova deținută de Complexul Energetic Oltenia ar putea trece de pe cărbune pe gaze. „Avem în proiect un sistem revoluţionar de acumulare a energiei electrice, pentru că ştim cu toţii că la un moment dat avem un surplus, că bate vântul, că e soare afară, că nu consumăm. Dacă vom converti centrala de la Craiova pe gaze, dacă utilizăm depozitul de la Gherceşti ca depozit de acumulare multiciclu şi acumulăm gaze acolo, putem scoate de acolo energia electrică atunci când e scumpă şi dorită”, a declarat recent Anton Anton. În acest moment, doar o centrală pe gaze, de 430 MW, se află în construcție, la Iernut, fiind un proiect al Romgaz. Tot Romgaz ar avea în plan realizarea unei centrale 400 MW, pe gaze, la Mintia.

Având în vedere descoperirile de noi zăcăminte de gaze în Marea Neagră, utilizarea lor sub această formă în România ar fi un avantaj major pentru sectorul energetic. Însă, România este mult prea rezistentă la schimbare, motiv pentru care astfel de proiecte nu sunt promovate decât prin vorbe, nu și prin strategia energetică. În proiectul de strategie, astfel de proiecte pot fi găsite cu greu undeva la pagina 56 din 64. Într-o enumerare de mai multe „obiective de investiții” se află: grup energetic nou 200 MW CCGT- Craiova II, pe gaz cu funcționare flexibilă inclusiv stocarea resursei energetice în depozitul subteran Ghercești și grup energetic nou 400 MW CCGT pe gaz cu funcționare flexibilă – Mintia.

Potrivit surselor HotNews.ro, schimbările sunt respinse de PSD din motive pur electorale. Renunțarea treptată la cărbune ar însemna pierderea a mii de locuri de muncă în zonele miniere, zone controlate de PSD din punct de vedere politic. Aceasta și din cauza incapacității statului de a realiza și pune în aplicare programe de reconversie profesională. Astfel, tot politicienii sunt cei care decid cum să arate o strategie energetică. Practic, este un document care promovează interesele politice de moment, fără viziuni despre viitor, chiar dacă din titlu reiese că este o strategie care ar trebui să fie valabilă până în 2030, cu perspectiva anului 2050.

Ce promovează Guvernul

Hidrocentrala cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, estimat la peste 1,2 miliarde de euro. Este un proiect prin care au fost cheltuite circa cinci milioane de euro pe tot felul de studii de fezabilitate, care nu au reușit să-i dovedească viabilitatea. Primele studii au fost făcute în anii ’70. De atunci și până acum au urmat alte studii și actualizări de studii. Vezi aici un istoric. Anii trecuți a fost înființată și o companie de proiect Hidro-Tarnița, însă aceasta a fost doar un loc pentru sinecuri. Deoarece nu și-a gasit utilitatea, proiectul a fost suspendat în 2016, însă a fost reluat în 2017 de guvernările PSD-ALDE și introdus în programul de guvernare. Vezi aici mai multe amănunte.

Complexul Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole, estimat la circa 3 miliarde euro. Și acesta este un proiect din anii ’70. Este un proiect foarte scump, pentru care insistă foarte mult PSD, mai ales că vizează județul Teleorman. Guvernul spune că vrea să-l facă în parteneriat public-privat.

Finalizarea Grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă, estimat la peste 5-7 miliarde de euro. De 10 ani se tot chinuie Guvernul să găsească investitori și de trei ani se află în discuții cu o companie chineză (China General Nuclear Power Corporation) pentru demararea construcției. Și acesta este un proiect foarte vechi, din perioada comunistă. Potrivit surselor HotNews.ro, sunt șanse reduse pentru a fi demarată construcția, atât din motive tehnice, cât și de costuri. Nu este suficient de multă apă pe Dunăre pentru 4 reactoare, iar costurile ar fi atât de mari încât investitorii cer un mecanism de sprijin, prin introducerea unor contracte de diferență, care ar urma să fie suportate de către consumatorii de energie. Nuclearelectrica ar trebui să se concentreze pe retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă pentru prelungirea duratei sale de viață, proiect de peste 1,2 miliarde euro.

Realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari, estimat la aproape 850 milioane de euro. Prin 2015, Guvernul se afla în discuții tot cu o companie chineză, China Huadian Engineering. Nu s-a concretizat nimic până acum. Dacă s-ar realiza, centrala ar produce energie pe bază de lignit.

Proiectul strategiei energetice ar urma să fie aprobat de Guvern ori prin hotărâre, ori prin lege. În a doua variantă, proiectul ar trebui să treacă și prin Parlament. Ultima strategie energetică a fost făcută în 2007, însă niciodată nu s-a ținut cont de ea.

Vezi aici proiectul strategiei energetice