Antifrauda a terminat verificările la firmele care ar fi „fabricat” rambursări de TVA. Prejudiciul urcă de la 18 la peste 100 de milioane de lei

Opt firme controlate de aceleași persoane ar fi tranzacționat între ele servicii, mărfuri și materiale de construcții care nu existau. Una dintre ele dezvolta un ansamblu imobiliar în sud-vestul Capitalei. Dosarul a ajuns la procurori.

În martie, ANAF anunța că a descoperit un circuit de facturi fictive între opt societăți, prin care statul ar fi plătit peste 18 milioane de lei în rambursări de TVA nedatorate. Opt luni mai târziu, după ce verificările s-au încheiat, cifra s-a înmulțit de peste cinci ori. Potrivit comunicatului transmis joi, 12 noiembrie, de Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), prejudiciul total depășește 100 de milioane de lei.

Cum s-a ajuns la 100 de milioane

Suma are două componente. Prima, de peste 81 de milioane de lei, este prejudiciul fiscal propriu-zis. Include TVA, impozit pe profit, impozit pe venituri din alte surse și taxe și contribuții salariale reținute la sursă, dar nevirate. A doua, de peste 19 milioane de lei, ține de fapte pe care inspectorii le încadrează drept delapidare și spălare de bani.

Rambursările și compensările de TVA încasate efectiv de la buget au crescut și ele, de la 18 milioane în martie la peste 26 de milioane acum.

Mecanismul

Schema descrisă în martie se baza pe facturi de avans. Firmele din grup emiteau facturi de avans fictive, care umflau TVA-ul deductibil. Pe baza lor cereau rambursări de la stat, iar după ce primeau banii, stornau facturile.

Verificările finalizate acum adaugă un al doilea nivel. Firmele își facturau și refacturau unele altora prestări de servicii, mărfuri și materiale de construcții care, spune ANAF, „nu aveau corespondent în operațiuni economice reale”. Hârtiile circulau, marfa nu. La capătul lanțului, firma beneficiară deducea TVA-ul și cerea rambursarea.

Componenta de delapidare funcționa altfel. În interiorul grupului se creau creanțe artificiale, adică datorii ale unor firme față de altele. Acestea erau apoi cesionate la valori subevaluate către persoane fizice. Banii ieșeau astfel din firme, în dauna lor și a partenerilor de afaceri de bună-credință.

În dosar sunt vizate 8 persoane juridice și 12 persoane fizice. ANAF nu le-a făcut publice numele. În martie, instituția preciza că un singur om ar fi controlat în fapt grupul, iar administratorii din acte erau prieteni și cunoștințe ale lui. Tot atunci, Fiscul a pus sechestru pe 46 de imobile și 5.386 mp de teren intravilan.

Ce urmează

Documentația a fost trimisă organelor de urmărire penală. Inspectorii consideră că faptele pot întruni elementele constitutive ale infracțiunilor de evaziune fiscală, delapidare și spălare a banilor. Încadrarea finală o vor face procurorii, iar vinovăția o poate stabili doar o instanță. ANAF mai arată că aceleași firme sunt cercetate și pentru alte fapte, menționate într-un comunicat al Parchetului General din 12 august 2026.

Avertismentul pentru cumpărători

Comunicatul se încheie cu un avertisment care sugerează cine ar mai putea fi păgubit, pe lângă buget: cei care cumpără locuințe „pe plan”. DGAF îi atenționează să fie atenți la ofertele care promit reduceri mari de preț dacă plătesc integral în avans, cu livrarea apartamentului mai târziu. Fără garanții solide și fără verificarea situației juridice a imobilului, spune Fiscul, astfel de tranzacții „pot ascunde mecanisme frauduloase”. În martie, ANAF semnala că unele imobile din proiect ar fi fost vândute și revândute prin promisiuni de vânzare semnate la notari diferiți.