Anul 2017 în presă: Polarizare excesivă, multă obediență, presiuni în creștere din partea autorităților - raport FreeEx

Anul 2017 în presă: Polarizare excesivă, multă obediență, presiuni în creștere din partea autorităților – raport FreeEx

Presa din România a jucat un rol activ în polarizarea societății în 2017, an cu un climat politic și social foarte tensionat, în care discursul public s-a radicalizat, iar presiunile instituțiilor statului asupra mass media s-au intensificat, potrivit ultimului raport Freeex privind libertatea presei, publicat joi de ActiveWatch. Raportul trece în revistă toate evenimentele ce au afectat lumea presei pe parcursul ultimului an, de la proteste la cazuri de limitare a dreptului la liberă exprimare, de la partizanat media la spirala fake news.

Potrivit raportului, „anul 2017 poate fi definit ca unul de uzură și de polarizare la nivelul societății românești. Agenda publică a fost dominată de subiecte politice care au antagonizat publicul, mass-media jucând un rol activ în tensionarea relației dintre politicieni și cetățeni. Instituțiile de presă loiale coaliției care a câștigat alegerile din 2016 nu au fost deloc incomode pentru partidele aflate la guvernare, ba chiar au legitimat acțiunile acestora prin promovarea unor teme utile puterii politice”.

Principalele evenimente din 2017-2018 cu impact asupra libertății de exprimare, conform raportului FreeEx:

Instituțiile statului au acționat nu pentru a proteja exercitarea dreptului fundamental la liberă întrunire și protest, ci pentru a-l împiedica, indiferent de conținutul politic al adunărilor publice.

Organele de ordine publică dau amenzi cetățenilor care le critică în spațiul online. O instanță a dispus dezactivarea unui cont de Facebook pentru postări jignitoare la adresa unui polițist. Un bistrițean a fost amendat de poliție cu 200 de lei pentru că folosit expresii și cuvinte jignitoare la adresa filialei PSD locale, într-o postare pe Facebook.

Primăria Generală a Capitalei obstrucționează accesul cetățenilor și ziariștilor la informațiile de interes public și boicotează dreptul la organizarea de întruniri publice.

Protagonistul unui protest cu caracter artistic a fost condus de jandarmeri la Spitalul de Psihiatrie „Obregia” din Capitală, unde i s-a inventat diagnosticul de „tulburări de adaptare” și a fost reținut mai multe ore.

Infiltrarea mass-media de către serviciile de informații a fost reconfirmată printr-un comunicat oficial al SRI.

Patroni din presa centrală și locală au zeci de dosare instrumentate sau trimise în judecată de DNA, DIICOT și Parchetul General.

Coaliția PSD-ALDE a schimbat conducerile TVR și SRR și a încercat să schimbe și conducerea AGERPRES, prin încercarea de amendare, într-o manieră retrogradă, a legii de funcționare a agenției naționale de presă.

CNA a devenit mai activ, față de anul anterior, dar sancțiunile nu reușesc în continuare să descurajeze derapajele grave ale presei.

Autorități și instituții (cu finanțări publice) au exercitat diferite presiuni asupra libertății de exprimare în 2017: presiuni ale procurorilor și polițiștilor pentru divulgarea surselor jurnaliștilor, descinderi ale ANAF la o publicație în contextul publicării unor anchete incomode despre Liviu Dragnea, presiuni asupra unor magistrați care au criticat public nereguli din sistem ș.a.

În 2017, mai mulți jurnaliști au demisionat acuzând presiuni în redacții.

În 2017, jurnaliștii au fost agresați, amenințați și insultați de oameni de afaceri, fotbaliști, politicieni, muncitori pe șantier, persoane publice, enoriași.

La fel ca și în anii precedenți, au existat mai multe situații în care autoritățile au încercat (uneori cu succes) să limiteze dreptul la liberă exprimare al minorității maghiare; minoritatea maghiară rămâne vulnerabilă la acțiuni discriminatorii și de intimidare desfășurate de autorităților statului.

Instanțele sancționează derapajele presei în baza Codului civil, dar practica este neunitară, uneori este lipsită de proporționalitate (daune morale foarte mari, obligarea la publicarea integrală a hotărârilor), sau chiar echivalentă cu cenzura exprimării și a libertății de conștiință (obligarea la ștergerea unor articole, obligarea la cererea de scuze).

Efectele crizei financiare s-au mai estompat, piața de publicitate crescând cu 11% față de anul precedent, până la 408 milioane de euro. Multe instituții de presă au cunoscut un reviriment financiar în 2017. Au existat, însă, și instituții de presă care au continuat să aibă mari dificultăți financiare, ceea ce, în unele cazuri, a dus la închiderea acestora. Tirajele presei scrise (tipărite) au continuat să scadă și în 2017.