Anul politic 2012 – rascrucea democratiei romanesti (partea I si partea a II-a)

Cel mai important an dupa 89 incoace, cel mai dens in evenimente politice cu efecte pe termen lung si schimbari profunde, a debutat cu proteste, a continuat cu schimbarea guvernului Boc, a urmat caderea cabinetului Ungureanu si instalarea guvernului Ponta. Doua evenimente au accelerat declansarea actiunii de demitere a presedintelui Traian Basescu: acuzatiile de plagiat aduse premierului Victor Ponta si condamnarea lui Adrian Nastase la inchisoare cu executare. Actiunile dinaintea si din timpul referendumului au ingrijorat Bruxelles-ul si Washingtonul, fiind puse in discutie, in premiera dupa mineriadele din anii 90, respectarea principiilor statului de drept si a valorilor democratice de catre guvernul de la Bucuresti.

Anul s-a incheiat cu victoria zdrobitoare a USL impotriva unei opozitii slabe, victorie prefigurata de alegerile locale din vara in urma carora PDL a pierdut pozitii importante. Tentativa de unificare a unor figuri din opozitie sub sigla ARD s-a dovedit un esec. Guvernul Ponta doi s-a nascut in urma unor negocieri dificile intre PSD si PNL, tensiunile fiind amplificate de intentia premierului de a include UDMR la guvernare.

• HotNews.ro va prezinta o cronologie a celor mai importante fapte si evenimente care au rascolit societatea romaneasca pe durata anului 2012, insotita de scurte comentarii si explicatii.

• 9 ianuarie. 2012 incepe prost pentru seful statului. Traian Basescu intervine telefonic la Realitatea TV, intr-o emisiune al carei invitat era subsecretarul de stat in Ministerul Sanatatii, Raed Arafat. Acesta anuntase ca demisioneaza daca noua lege a sanatatii va fi votata, nemultumit ca proiectul prevedea infiintarea mai multor servicii de urgenta private. Arafat, care infiintase SMURD-ul, sustinea ca introducerea competitiei intre serviciile de urgenta inseamna desfiintarea SMURD. Traian Basescu il acuza ca are „viziuni stangiste” si ataca abrupt: „Daca nu gaseste intelegere si are alta parere decat propriul lui ministru, ori trebuie sa plece ministrul, ori secretarul de stat. Cine credeti ca pleaca? Ghici, ghicitoarea mea”.

• Dezbaterile TV il transforma pe Raed Arafat, un simbol al profesionalismului in ochii multora, in victima unor jocuri politice. Primele manifestatii de solidaritate cu Arafat apar joi, 12 ianuarie, in Targu Mures (sediul SMURD), urmate vineri, 13 ianuarie, de manifestatii similare in Brasov, Timisoara, Sibiu, Bacau si Bucuresti. Sunt proteste de mica amploare, supralicitate insa de televiziunile de stiri. In Capitala, circa 2000 de persoane se deplaseaza la Cotroceni, cerand demisia presedintelui Basescu. Exista informatii potrivit carora mobilizarea s-a realizat in special pe internet, de organizatia de tineret a PNL. E greu de spus insa cat a contat impulsul politic si cat a fost miscare spontana. In tot cazul, aceste prime manifestatii au continut un grad ridicat de spontaneitate.

• 14 ianuarie. Protestele pro-Arafat se transforma in Capitala in manifestatii violente. In seara de sambata se inregistreaza cele mai violente proteste de la mineriade incoace. Nu e limpede nici astazi cine a coordonat grupurile violente de suporteri, ultrasi si vandali de cartier. In mod evident, provocatorii n-au venit de capul lor la Universitate nici duminica, 15 ianuarie, cand s-a declansat bolovaniada, nici joi, 19 ianuarie, cand USL a organizat un miting de partid. Recuzita tot mai profesionista utilizata in Piata Universitatii nu mai pare deloc produsul spontan al cetatenilor nemultumiti. Mesajele, lozincile, scandarile suna suspect de profesionist elaborate. Manifestatiile continua pana pe 22 februarie, cand incep ninsori abundente si vremea se inrautateste. Intre timp presedintele retrage controversatul proiect de lege privind reforma in sanatate, dar asa cum observa agentiile de stiri straine „scanteia fusese aprinsa si focul a continuat sa arda”. Focul continua sa arda mai mult artificial,  intretinut mai ales in studiourile Antenei 3, care transmite zilnic imagini cu micul grup de protestatari adunati seara de seara pe peluza Teatrului National, filmati in asa fel incat sa para o multime.

• 6 februarie. Premierul Emil Boc demisioneaza: „Am luat decizia de a depune mandatul Guvernului pentru a detensiona situatia politica si sociala din tara, dar si pentru a nu pierde ceea ce romanii au castigat: stabilitatea economica a tarii”. Este insa, cum se va dovedi mai incolo, o demisie tardiva. Potrivit unor intelegeri mai vechi, ea trebuia sa aiba loc undeva in 2011 pentru a lasa timp reorganizarii PDL, insa baronii locali „l-au razgandit” pe Emil Boc, iar acesta a amanat mereu momentul de teama ca va pierde si functia in partid.

• In aceeasi zi, presedintele Traian Basescu anunta desemnarea lui Mihai Razvan Ungureanu, pe atunci seful Serviciului de Informatii Externe, la functia de premier. Nume controversate din cabinetul Boc, in frunte cu Elena Udrea, nu mai fac parte din noul guvern, care are insa viata scurta. Guvernul Ungureanu cade in Parlament dupa 78 de zile, pe 27 aprilie, in urma unei motiuni de cenzura depuse de USL.

• 27 aprilie. Guvernul Ungureanu cade la limita, opozitia reusind sa adune 4 voturi peste necesar: 235 de voturi pentru. Nici astazi nu sunt clare motivele pierderii majoritatii. Au fost, in principal, mai multi factori: inabilitatea lui MRU in a-si asigura sustinerea parlamentarilor PDL, subestimarea fortei baronilor locali pe care i-a sfidat ostentativ refuzandu-le pretentiile financiare, tradarea unei parti din partid (in special din anturajul lui Vasile Blaga), atacarea unor focare de coruptie transpartinice gen ANAF (inlocuirea lui Blejnar), Fondul Proprietatea etc. In aceeasi seara, presedintele Traian Basescu anunta desemnarea liderului PSD, Victor Ponta, la functia de premier, desi anuntase in repetate randuri ca nu o va face.

• 1 mai. Dan Voiculescu lanseaza din nou teoria suspendarii presedintelui Traian Basescu intr-o emisiune la Antena 3, anuntand in premiera un calendar precis: „Daca Traian Basescu nu-si da demisia in 30 de zile, oricum va fi suspendat in 60 de zile„. Ca in spatele acestui scenariu a stat un plan bine gandit o dovedeste faptul ca presedintele Traian Basescu avea sa fie suspendat in Parlament pe data de 6 iulie, adica la 66 de zile de la ultimatumul lansat de Voiculescu.

• 7 mai. Guvernul Ponta depune juramantul. „Cel mai cinstit guvern”, cum il prezinta Ponta, are insa probleme in a-si gasi un ministru al educatiei potrivit. Prima nominalizare (Corina Dumitrescu) pica inainte de votul de investitura din cauza unor minciuni descoperite in CV, unde a sugerat in mod fals studii de drept la prestigioasa universitate americana Stanford, iar viitorul ministru, Ioan Mang, va demisiona dupa numai o saptamana din cauza unor acuzatii de plagiat. Mircea Diaconu este numit la cultura in ciuda problemelor sale de integritate si procesului pierdut cu ANI.

• 7 mai. Premierul Victor Ponta a anuntat, dupa o intalnire cu FMI, majorarea cu 8% a salariilor bugetarilor incepand cu 1 iunie. Marirea fusese deja negociata cu FMI de guvernele Boc si Ungureanu, dar cel care a pus-o in practica a fost Guvernul Ponta. Reamintim ca salariile bugetarilor fusesera taiate cu 25% in 2010, ca parte a masurilor de austeritate aplicate de Guvernul Boc.

• 10 iunie. Rezultatul alegerilor locale consfinteste prima victorie a USL in fata PDL. O harta a noii componente politice in marile orase si la Consiliile Judetene realizata de HotNews.ro arata clar noile raporturi de forte putere-opozitie. La votul politic pentru sefia consiliilor judetene situatia s-a prezentat astfel: USL – 49,84%, la PDL – 14,92% si la PP-DD – 9,21% (primele 3 din clasament). PDL a pierdut la vot politic deoarece a lasat optiunea liderilor locali sa formeze diferite aliante sub numele de Miscare sau Alianta. Impreuna cu aceste voturi, PDL a pretins ca a obtinut un scor de 22%. O incoerenta strategica care se va adauga si ea la scorul slab obtinut la alegerile parlamentare din noiembrie.

• 18 iunie. Revista Nature si cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung publica aproape in paralel articole in care premierul Victor Ponta este acuzat de plagiat. Ponta este acuzat ca ar fi plagiat lucrarea sa de doctorat publicata in 2003. „Nature a vazut documente compilate de o sursa anonima („whistle-blower” in original – N.red.) care arata ca mai mult de jumatate din teza de 432 de pagini in limba romana a lui Ponta consta in texte duplicate”, se arata in articolul din Nature. Premierul se apara, punand totul pe seama lui Traian Basescu. Cu o zi inainte ca teza de doctorat a premierului sa fie analizata de CNATDCU (Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare), ministrul interimar al educatiei, Liviu Pop, modifica componenta Consiliului si ii taie din atributii. Consiliul confirma plagiatul pe 29 iunie dar din lege disparusera cu o zi inainte articole care faceau posibila retragerea titlului de doctor premierului Victor Ponta.

• Numerosi comentatori cred astazi ca scandalul plagiatului l-a determinat pe Victor Ponta sa sustina scenariul suspendarii presedintelui Traian Basescu, pe care initial nu l-a aprobat. Fragilizarea pozitiei sale l-a determinat sa mearga pe mana lui Dan Voiculescu si Crin Antonescu fara prea multe comentarii. In scurta vreme, a mai avut loc un eveniment care i-a coalizat pe toti politicienii cu probleme penale impotriva presedintelui Traian Basescu: condamnarea fostului premier,  Adrian Nastase. Condamnarea la inchisoare cu executare a unui personaj considerat „simbolul coruptiei din Romania” a spart mitul intangibilitatii politicienilor, indiferent de rangul lor, a inlaturat prejudecata potrivit careia puternicii zilei nu pot ajunge dupa gratii, dar a si intensificat atacurile impotriva procurorilor si judecatorilor independenti. In acest context, acuzatia potrivit careia una din mizele declansarii referendumului de suspendare a fost preluarea controlului asupra justitiei pare intemeiata.

• 20 iunie.  Adrian Nastase este condamnat la doi ani de inchisoare cu executare de magistratii Curtii Supreme, dupa trei ani si patru luni de la trimiterea in judecata a dosarului Trofeul Calitatii pentru fapte de coruptie comise in calitate de sef al unui partid politic. Au mai fost condamnati in acest dosar Bogdan si Mariana Popoviciu, Diana Gasparovici, Crisian Vasile si Paula Irina Jianu la inchisoare cu executare. La termenul din 23 mai, Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC) a prezentat instantei o adresa semnata de seful institutiei Adrian Balaban Grajdan prin care inspectoratul renunta la calitatea de parte civila in dosar si implicit la recuperarea unui prejudiciu de 1,5 milioane euro. Potrivit documentelor depuse de procurorii DNA la ultimul termen la dosarul Trofeul Calitatii, consultat la instanta de HotNews.ro, pe 22 mai Adrian Balaban Grajdan l-a sunat la ora 5:53 dimineata pe Adrian Nastase, iar apelul a durat 49 de secunde. Pe 22 mai, Adrian Grajdan a semnat, in calitate de sef al Inspectoratului de Stat in Constructii, o adresa prin care a retras institutia din dosarul de coruptie al fostului premier. Documentele DNA arata ca in perioada noiembrie 2011 – mai 2012 Adrian Nastase i-a trimis lui Grajdan trei SMS-uri in timp ce Grajdan i-a trimis fostului premier patru SMS-uri. DNA a deschis o ancheta, Grajdan fiind acuzat de favorizarea infractorului. In prima sedinta a Guvernului Ponta din data de 8 mai, ISC a fost trecuta din subordinea Ministerului Dezvoltarii in cea a Guvernului.

• 20 iunie, seara. Televiziunile de stiri transmit ca ex-premierul Adrian Nastase, condamnat miercuri definitiv la doi ani de inchisoare cu executare, ar fi incercat sa se impuste in momentul in care doi reprezentanti ai Politiei au venit pentru a-l ridica de la resedinta sa din strada Zambaccian. Pretinsa tentativa de suicid a ridicat numeroase semne de intrebare, multi fiind convinsi ca a fost o inscenare sau, in tot cazul, o exagerare.

• 20 iunie. Tribunalul Bucuresti a aprobat cererea de intrare in insolventa a gigantului energetic Hidroelectrica, dupa ce statul – actionar majoritar – ceruse aceasta masura intr-o miscare ce a surprins atat partenerii internationali (FMI, Comisia Europeana), cat si bancile creditoare si partenerii comerciali. Administratorul judiciar, Remus Borza, a decis apoi denuntarea contractelor bilaterale cu „baietii destepti”, spunand ca astfel reduce pierderile companiei. Aceste contracte paguboase, initiate de ministrul Dan Ioan Popescu in guvernul Nastase si perpetuate de toate guvernele ulterioare, alimentau cu sume uriase conturile unor oameni de afaceri cu legaturi in lumea politica.

• 25 iunie. Dan Voiculescu demisioneaza din Senat. Oficial, pe motiv ca Parlamentul nu  i-a  aprobat un amendament care prevedea dublarea pedepselor pentru evaziune fiscala.  Adevaratul motiv ar fi fost procesul de la Inalta Curte. Pierzand calitatea de senator, Inalta Curte a pierdut competenta de judecata, dosarul mutandu-se la Tribunal. Dosarul ICA, in care Voiculescu este trimis in judecata pentru fapte de coruptie, va reveni la Inalta Curte dupa ce liderul onorific al PC a castigat un nou mandat de senator.
          

• 26 iunie. Nastase a fost transferat de la Spitalul Floreasca la spitalul Penitenciar Rahova. Pe data de 6 decembrie, procurorii DNA anunta  trimiterea in judecata a inculpatului Serban Bradisteanu, medic sef sectie la Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca Bucuresti, pentru infractiunea de favorizare a infractorului, in cazul Adrian Nastase. In rechizitoriu, procurorii mentioneaza ca „inculpatul si-a folosit prerogativele sale de medic specialist chirurgie cardio-vasculara si si-a asumat internarea lui Adrian Nastase in cadrul sectiei pe care o conducea desi diagnosticul medical nu impunea internarea in cadrul acestei sectii, iar primele interventii medicale au fost realizate de catre un alt medic dintr-o alta sectie.”

• 23 iunie. Are loc congresul de infiintare a Miscarii Noua Republica in partid politic, insa din cauza unei contestatii la Tribunal nu va face parte din viitoarea Alianta Romania Dreapta, al carei protocol de infiintare se semneaza in 16 septembrie.

• 30 iunie. La Conventia Nationala a PDL, Vasile Blaga este ales noul presedinte al PDL. Blaga a fost validat in functia de presedinte al PDL cu 1197 de voturi pentru si doar 28 abtineri.  In noua structura de conducere nu se mai regasesc nume precum Elena Udrea, Radu Berceanu, Adriean Videanu, Roberta Anastase, Ioan Oltean, Gheorghe Falca, Stefan Gheorghe, Monica Macovei si Teodor Baconschi. Din echipa lui Blaga fac parte Gheorghe Flutur – secretar general, Cezar Preda, Dorin Florea, Cristian Preda si Mihai Stanisoara – prim-vicepresedinti.  

Partea a II-a:suspendarea presedintelui si referendumul pentru demitere, reactia lumii occidentale, alegerile generale din noiembrie si formarea Guvernului Ponta II.

•  3 iulie. HotNews.ro publica in exclusivitate planul de suspendare al USL, care prevedea in esenta urmatoarele actiuni: modificarea legii de functionare a Curtii Constitutionale, inlocuirea presedintelui Senatului, pe atunci, Vasile Blaga, cu Crin Antonescu si inlocuirea Avocatului Poporului, care putea atacala Curtea Constitutionala ordonantele de urgenta ale Guvernului. Planul prezentat de HotNews.ro avea sa fie aplicat in aceeasi zi de USL. In seara zilei de 3 iulie, la capatul acestor schimbari fulgeratoare, presedintele Traian Basescu s-a adresat lui Victor Ponta, Crin Antonescu, Daniel Constantin, Gabriel Oprea si Kelemen Hunor cerandu-le, in mod repetat, sa „inceteze imediat actiunile impotriva institutiilor statului roman”. Apar si primele reactii externe de ingrijorare, exprimate de ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein si de comisarul european pentru justitie, Viviane Reding.

• 4 iulie. USL prezinta cele sapte capete de acuzare care vor sta la baza actului de suspendare din Parlament. Analizand preambulul cererii si cele 7 capete de acuzare, Curtea Constitutionala nu a retinut la nici unul existenta unor „fapte grave”, insa a ezitat, in decizia comunicata pe data de 6 iulie, sa pronunte un aviz.

• 6 iulie. Presa din spatiul german explodeaza inaintea votului din Parlament:  Presa din spatiul german a explodat inainte de votul de vineri al Parlamentului roman: Puciul lui Ponta, Puci prin decret, Un parlament submineaza democratia, Romania in fata suspendarii din Consiliul European.

• 6 iulie. Cu cateva ore inainte de votul din Parlament, Comisia Europeana se declara „ingrijorata” in legatura cu situatia din Romania. Presedintele Comisiei, Jose Barroso, vorbeste in cursul diminetii cu premierul Victor Ponta. „A exprimat ingrijorarile Comisiei” cu privire la evenimentele din Romania, se arata intr-un comunicat. Aceasta este a doua reactie a Comisiei Europene si prima in care ia pozitie chiar presedintele Barroso.

• 6 iulie. Traian Basescu este suspendat in Parlament la capatul unei actiuni blitzkrieg cu 256 de voturi pentru si 114 impotriva. USL avea la acea data 212 parlamentari. Pentru suspendarea presedintelui au fost necesare 217 voturi (jumatate plus unu din numarul de mandate) iar diferenta pana la 256 au fost voturi de la UNPR, UDMR si reprezentantii Minoritatilor. Vezi aici succesiunea pe ore si pe zile a evenimentelor care au dus la suspendare. Parlamentul voteaza data referendumului pentru demitere: 29 iulie. Presedintele PNL, Crin Antonescu, se angajeaza, de la tribuna Parlamentului, sa se retraga definitiv din viata politica in cazul in care verdictul dat de romani la referendum va fi ca Traian Basescu sa ramana in continuare la conducerea tarii. Va reveni cateva zile mai tarziu asupra acestei declaratii, nuantand-o.

• 6 iulie. In ziua suspendarii presedintelui Traian Basescu in Prlament, MRU isi lanseaza Initiativa Civica de Centru Dreapta, care se va transforma in Partidul Forta Civica.

• 9 iulie. Germania califica drept „inacceptabila” procedura de destituire a presedintelui roman Traian Basescu, apreciind ca au fost violate principiile statului de drept, relateaza AFP. „Demersurile guvernului roman al premierului (Victor) Ponta si procedura de destituire a presedintelui (Traian) Basescu sunt inacceptabile”, a declarat purtatorul de cuvant al guvernului, Steffen Seibert. Acesta precizeaza ulterior, intr-un comunicat, ca Angela Merkel i-a telefonat omologului sau roman si i-a „confirmat ingrijorarile guvernului” de la Berlin.

• 11 iulie. Premierul Victor Ponta renunta, in urma unei intalniri cu presedintele Parlamentului European, seful socialistilor Martin Schultz, la ideea coborarea pragului de prezenta pentru ca referendumul sa fie valid. Astfel, referendumul este considerat valid daca la vot se prezinta 9 milioane de alegatori, adica jumatate plus unu din numarul cetatenilor cu drept de vot.

• 17 iulie. Incepe un adevarat desant diplomatic asupra Romaniei. Ministrul britanic de externe, William Hague, face o vizita fulger in Romania si se intalneste cu premierul Victor Ponta, pe aeroport, programandu-si special o escala la Bucuresti. Intr-un comunicat al ambasadei Marii Britanii se arata ca „oficialul britanic a subliniat necesitatea ca toti actorii politici sa respecte prevederile Constitutiei, institutiile statului si deciziile adoptate de instantele judecatoresti”.

• In campania pentru referendum, USL organizeaza mitinguri in aproape toate marile orase ale tarii, in schimb sustinatorii lui Traian Basescu sunt prezenti doar in cateva (Bucuresti, Cluj, Iasi). Presedintele Basescu pare sa ezite daca sa-si mobilizeze sustinatorii la vot, riscand in acest validarea referendumului si demiterea. Alege la sfaturile PDL mobilizarea minima, desi in prima faza isi confuzioneaza alegatorii chemandu-i la vot.

• 29 iulie. Ziua votului este marcata de numeroase suspiciuni privind fraude masive la vot, in special in judetele in care prezenta a explodat in a doua parte a zilei: Teleorman, Mehedinti, Olt. Cu toata mobilizarea baronilor, referendumul n-a fost validat. Prezenta  a fost de 46,24%, or  potrivit legii pentru demiterea sefului statului era necesara prezenta la urne a peste 50% dintre cetatenii cu drept de vot. Presedintele scapa astfel de demitere. 87,52%  s-au pronuntat in favoarea demiterii presedintelui, iar 11,15% s-au pronuntat impotriva.

• 2 august. In urma unor decizii confuze al Curtii Constitutionale, care urma sa valideze rezultatul, Guvernului Ponta incearca sa coboare pragul electoral prin actualizarea listelor electorale si sa obtina astfel validarea referendumului. In timp ce CCR era reunita in a doua zi de sedinta pentru validarea sau invalidarea referendumului, HotNews.ro a publicat o adresa a MAI catre CCR, conform careia MAI isi declina raspunderea fata de corectitudinea listelor electorale permanente. Adresa nu era semnata de ministrul Ioan Rus, ci de altcineva, fiind emisa de Directia pentru Evidentia Populatiei din subordinea MAI.

• 3 august. Incepe o adevarata disputa in ce priveste curatarea listelor electorale. Cifra cetatenilor cu drept de vot anuntata de ministrul de interne Ioan Rus inainte de referendum a fost de 18.315.000 persoane cu drept de vot. Rus explica modul in care se va desfasura actualizarea listelor electorale: „Va fi un mini-recensamint, La nivelul satelor va fi mai simplu, la orase va fi mai complicat”. Mai devreme, intr-o videoconferinta, premierul Ponta le-a cerut tuturor primarilor sa trimita echipe pe teren pentru a elimina de pe liste decedatii, condamnatii ramasi fara drepturi electorale si cetatenii romani care si-au stabilit domiciliul ori resedinta in strainatate. Prima reactie oficiala a lui Traian Basescu: „Este fara precedent ca dupa ce ai vazut rezultatele sa incerci sa modifici cifrele dupa ce ai facut referendumul”. Presedintele Basescu il acuza public pe Ioan Rus ca „a dat dispozitie sa blocheze decizia CCR” prin transmiterea adresei in care MAI nu-si mai asuma corectitudinea listelor electorale

• 6 august. Ministrul de interne, Ioan Rus, demisioneaza si anunta ca ministrul administratiei, Victor Paul Dobre, demisioneaza la randul sau. „Din acel moment (solicitarea CCR referitoare la liste – n.r.) asupra mea si asupra MAI s-au exercitat nenumarate presiuni, discutii, aprecieri de catre politcienii romani, incepand cu Traian Basescu si terminand cu Crin Antonescu. Acest lucru este inacceptabil, eu sunt un politican corect si limitele demnitatii mele mi le stabilesc singur. Nu pot fi partas la nimic din ce inseamna nerespectarea legii in Romania”, afirma Rus.

• 6 august. Curtea Constitutionala clarifica ce a cerut exact Guvernului pentru a lua decizia finala in cazul referendumului: listele electorale valabile la data organizarii referendumului, si nu actualizarea acestor liste. Astfel, „mini-recensamantul” anuntat de Guvern nu mai are obiect. Vezi aici o cronologie amanuntita realizata de Hotnews.ro

• 10 august. Hotnews.ro publica stenograme dupa interceptarile din dosarul actualizarii listelor deschis de procurori: Ioan Rus catre Victor Paul Dobre: „Eu nu semnez niciun singur om in plus sau in minus! Si cu asta basta! Daca sunt care cred ca stiu ei mai bine ca noi si stiu ei sa numere asa, incat asa sa fie, n-am nicio impotriveala sa incurc pe cineva. Ca nu inteleg, ca asta e un gest politic important care… Bun, e important, dar eu chiar nu vreau sa-mi petrec batranetile in puscarie!”/ Un anume „Vlad” ii spune ministrului Victor Paul Dobre: „Sa fugim din acest grup infractional organizat! Pe bune!”.

• 10 august. Procurorul General, Laura Codruta Kovesi, solicita avizul Parlamentului pentru inceperea urmarii penale a fostului ministru Victor Paul Dobre, pentru abuz in serviciu. Parlamentul

• 12 august. Philip Gordon, emisar special al secrtarului de stat american, Hilary Clinton, face o vizita la Bucuresti. „Principalele ingrijorari ale Departamentului american de Stat sunt determinate de suspiciunea ca la referendum au avut loc fraude de amploare, de procesul de reactualizare a listelor electorale si de presiunile exercitate asupra Curtii Constitutionale”, declara Philip Gordon, asistentul secretarului de stat Hillary Clinton, intr-o intalnire cu cativa reprezentanti ai presei. Sosirea lui Gordon masoara gravitatea situatiei din tara. Emisarii speciali intervin atunci cand diplomatia clasica esueaza. Prezenta lor marcheaza in mod oficial o criza democratica profunda.

• 13 august. Comisia Europeana da publicitatii lista cerintelor Executivului european adresate Guvernului Ponta. Acestea i-au fost adresate cu o zi in urma prim-ministrului Victor Ponta, astfel incat Romania sa continue a respecta standardele europene. Este o lista care cuprinde cerinte punctuale si extrem de dure, printre care se numara: Reinstaurarea regulii majoritatii necesare pentru validarea rezultatelor referendumului; inlocuirea ministrilor cu probleme de integritate (caz in care se afla Ecaterina Andronescu); fara numiri la DNA si la Parchetul General in timpul interimatului lui Crin Antonescu; nici o gratiere prezidentiala (aluzie la Adrian Nastase); demisia parlamentarilor incompatibili.

• 15 august. Presedintele interimar Crin Antonescu cere public Procurorului General Laura Codruta Kovesi, presedintelui CSM Alina Ghica si ministrului interimar al Justitiei Victor Ponta sa ofere, in decursul zilei de joi, explicatii publice in legatura cu natura anchetelor „in masa” pe care Parchetul General sau procurorii  DNA le desfasoara intr-un mare numar de localitati din tara. Antonescu a comparat anchetele cu colectivizarile din anii 50. Solicitarile presedintelui interimar vin la doar doua zile dupa ce Philip Gordon, asistentul secretarului de stat Hillary Clinton, a afirmat ca exista indicii de frauda masiva la referendum care stranesc ingrijorari la Washington si care trebuie investigate.

• 16 august. Fostul ministru al Apararii, Teodor Atanasiu, si fiul vitreg al actualului ministru al Apararii Corneliu Dobritoiu, sunt anchetati de DNA Cluj in legatura cu presupuse infractiuni comise la referendum. Dumitru Samson, fiul vitreg al lui Dobritoiu a primit citatia pe 15 august. Tot in cursul zilei de 15 august, ministrul Apararii, Corneliu Dobritoiu, a fost la Palatul Cotroceni, unde a discutat cu Crin Antonescu. In cursul serii de 15 august, Antonescu a facut acuzatii dure la adresa procurorilor, comparand anchetele acestora cu colectivizarile fortate.
  

• 21 august. Curtea Constitutionala (CCR) invalideaza, cu 6 voturi la 3, referendumul de demitere a presedintelui Traian Basescu. Liderii liberali califica decizia CC  „antinationala”, „impotriva realitatii si a cifrelor”, iar de acum incolo „CC sa coabiteze cu Traian Basescu”, pentru ca USL nu poate face acest lucru.

• 27 august. Decizia Curtii este publicata in Monitorul Oficial, Traian Basescu revine la Cotroceni pe 28 august dimineata, dupa 52 de zile de suspendare.

• 6 septembrie. Procurorii DNA anunta inceperea urmaririi penale a presedintelui Consiliului Judetean Teleorman, Liviu Drangea, in dosarul referendumul, fiind acuzat, intre altele, ca a „constituit un sistem national de influenta pentru a determina autoritatile publice centrale, judetene si locale aflate sub controlul politic al formatiunii politice” sa influenteze rezultatul votului. Vezi detalii in comunicatul procurorilor.

• 16 septembrie. PDL, Forta Civica si PNTCD semneaza protocolul prin care se infiinteaza Alianta Romania Dreapta, avand ca simbol inima, in culoare roz-ciclame. Nimic nu mai aminteste de vechiul partid portocaliu, nici sigla, nici culoare.

• 11 septembrie. Camera Deputatilor respinge solicitarile de aprobare a inceperii urmaririi penale impotriva fostilor ministri Laszlo Borbely si Victor Paul Dobre. Votul deputatilor vine in contradictie cu recomandarile facute de Comisia Europeana in ultimele rapoarte pe Justitie, unde se cerea Parlamentului sa nu mai blocheze cererile procurorilor pentru inceperea urmaririi penale fata de alesi.

• 21 septembrie. Dan Diaconescu castiga licitatia pentru privatizarea Oltchim, intr-o cursa fara nici un mare investitor strategic. Licitatia, organizata de seful OPSPI – Remus Vulpescu – s-a transformat intr-un circ televizat, scena fiind dominata de Dan Diaconescu, care a promis ca va plati 203 milioane de lei pentru pachetul de actiuni. La zece zile dupa licitatie, OPSPI a anuntat ca Dan Diaconescu nu a platit suma promisa, iar omul de televiziune a fost dat in judecata. Dan Diaconescu, presedintele PPDD, a folosit licitatia pentru a-si face campanie electorala masiva cu un discurs anti-sistem (PPDD a obtinut la alegerile parlamentare 14% din voturi). Dupa esecul privatizarii, Remus Vulpescu a fost demis din functia de sef al OPSPI, dar a ramas consilier al ministrului Economiei de la acea data, precum si administrator special la Hidroelectrica. Salariatii Oltchim au iesit zile la rand in strada, Guvernul a redeschis unele sectii si a inceput sa plateasca salariile restante in transe. In acest moment, este neclara strategia Guvernului pentru Oltchim.

• 9 octombrie. Procurorii DNA anunta inceperea urmăririi penală faţă de 67 de persoane acuzate de fraude la referendum, printre care 49 de preşedinţi şi membri ai unor secţii din Teleorman, Vrancea şi Gorj, şi 18 observatori din partea unor ONG-uri, membri de partid, care l-au ajutat pe Liviu Dragnea.

• noiembrie Campania pentru alegerile parlamentare este de fapt o prelungire a campaniei pentru referendum: anti-Basescu, portretizat ca dictator si sabotor al noii guvernari.Varful de lance al campaniei ramane Antena 3, care inregistreaza audiente record dar si cele mai numeroase derapaje de la minime reguli jurnalistice. Practic, dezbaterile se transforma in atacuri la persoana impotriva tuturor celor considerati „slujitorii lui Basescu” (incepand cu judecatorii de la Curtea Constitutionala si terminand cu procurorii DNA, sefii ANI si orice alte institutii independente). ARD face o campanie slaba, Vasile Blaga fiind acuzat de „blat” cu USL.

• 27 noiembrie. Singurele atacuri mai dure impotriva USL din timpul campaniei electorale vin tot din partea lui Traian Basescu. Aceste atacuri culmineaza cu iesirea din 27  noiembrie, la B1TV, cand seful statului il ataca dur pe Victor Ponta: Prost/ pisicut/ cinic/ mitoman, e bolnav cum e Crin Antonescu bolnav de somn. Un om prea mic pentru functia sa, santajabil de Voiculescu / Viitorul premier trebuie sa fie responsabil, pro-european, capabil sa faca fata crizei economice

• 9 decembrie. USL castiga super-majoritatea in Parlament (peste 60%) iar ARD obtine mai putin decat scordul scos de PDL la alegerile locale. Vezi aici rezultatele finale.  In ultima ora de vot, Traian Basescu a postat pe pagina de Facebook un filmulet in care chema etnicii maghiari la vot. La scurt timp dupa inchiderea urnelor, premierul Victor Ponta anunta deschiderea negocierilor cu UDMR pentru formarea unei majoritati constitutionala si pentru o eventuala cooptare la guvernare. Liberalii, Dan Voiculescu si Antena 3 critica virulent eventualitatea cooptarii UDMR la guvernare, vorbind despre „tradarea alegatorilor”.

• Numerosi lideri PDL rateaza intrarea in Parlament, insusi presedintele Vasile Blaga castiga mandatul la redistribuire. Cateva voci ii cer demisia din functia de presedinte, insa Blaga declara ca are de reconstruit partidul. Toti politicienii se declara insa numultumiti de sistemul de vot, impredictibil si complicat, care genereaza situatii absurde de politicieni intrati pe locul doi printr-un sistem complicat de redistribuire care mareste numarul parlamentarilor. Noul Parlament este altminteri cel mai mare din cate a avut Romania: numara 588 de parlamentari, cu o suta mai multi decat precedentul.

• 14 decembrie. Presedintele Traian Basescu anunta, la finalul Consiliul European de Iarna de la Bruxelles, ca le-a inmanat liderilor europeni, printre care presedintele CE, Jose Manuel Barroso, presedintele PE, Martin Schulz, si presedintele Frantei, Francois Hollande, un document „in interesul Romaniei”. Seful statului nu a vrut sa spuna ce contine respectivul document.

• 17 decembrie. Documentul pe care Traian Basescu i l-a inmanat presedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, in timpul summitului de iarna al UE, la Bruxelles, era „acordul de coabitare” intre Victor Ponta si seful statului, a declarat, pentru HotNews.ro, purtatorul de cuvant al lui Schultz, Armin Machmer.

• 17 decembrie. Presedintele Traian Basescu il desemneaza pe Victor Ponta la functia de prim-ministru, desi sugerase in repetate randuri, la fel ca in vara, ca nu o va face. USL decide in aceeasi zi ca UDMR nu va intra la guvernare. Cei care l-au convins pe Victor Ponta sa renunte la UDMR au fost cativa baroni locali din PSD: Dragnea, Mazare, Oprisan si Nichita. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, declara ca este prima data in ultimii 23 de ani cand o intelegere majora nu este respectata.

• 19 decembrie. Premierul desemnat anunta prima varianta de Guvern, in care liberalii si Dan Voiculescu castiga portofolii cheie si isi subordoneaza mai multe institutii de control. Vezi aici cum arata primul cabinet anuntat de Victor Ponta.

• 21 decembrie. Negocierile se reiau in interiorul USL. In urma acestora, CNADR trece de la ministerul transporturilor detinut de PNL la ministerul marilor proiecte detinut de PSD si se mareste numarul ministrilor delegati. Astfel, Ponta echilibreaza puterea in interiorul USL. In seara zilei de 21 decembrie, Guvernul Ponta II depune juramantul la Cotroceni. Victor Ponta isi intareste si mai mult pozitia a doua zi, la prima sedinta a noului Guvern, cand trece in subordinea sa, printr-o ordonanta de urgenta, structuri importante aflate anterior in subordinea unor ministere: Agentia pentru resurse minerale, Oficiul spalarii banilor, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, DGIPI (sefii Directiei vor fi numiti direct de catre premier).