Anul trecut s-a înregistrat un record pe aeroporturile din România, dar harta rămâne puternic dezechilibrată. Unde zboară românii cel mai mult

Aproape 28,5 milioane de pasageri au tranzitat aeroporturile românești în 2025 – o creștere de aproape 10% față de anul anterior, arată datele Institutului Național de Statistică. 

Cele 17 aeroporturi ale țării sunt toate clasificate drept internaționale, însă piața rămâne izbitor de concentrată. Henri Coandă din București a gestionat singur peste 17 milioane de pasageri –  aproximativ 60% din totalul național. 

Aeroportul Avram Iancu din Cluj-Napoca s-a clasat pe un distant loc doi cu 3,5 milioane, urmat de Aeroportul Internațional Iași cu 2,2 milioane. Dincolo de orice discurs politic despre dezvoltarea regională, rețeaua aeriană a României rămâne ancorată în Capitală și în câteva orașe de rang secundar.

Traficul internațional ocupă cea mai mare parte a volumului de călători. În 2025, 93% din toți pasagerii îmbarcați au zburat pe curse transfrontaliere, iar 7% pe curse interne.

Unde zboară românii

Italia a dominat clasamentul atât la origine, cât și la destinație, cu aproximativ 2,57 milioane de pasageri sosiți din aeroporturi italiene și un număr aproape identic plecând spre ele. Regatul Unit a venit pe locul doi cu 1,82 milioane, Germania pe trei cu 1,62 milioane, iar Spania pe patru cu 1,19 milioane. Aceste patru țări singure au concentrat mai mult de jumătate din toate mișcările internaționale de pasageri.

La nivel de aeroport, Londra Luton a ocupat primul loc, cu 1.108.803 de pasageri sosiți și 1.098.656 plecați. Milano Bergamo s-a clasat pe locul doi cu 606.022 de pasageri sosiți, urmat de München, Bruxelles-Charleroi și Istanbul Internațional. Trei dintre primele patru aeroporturi sunt huburi ale companiilor low-cost.

Marfa: boomul mai puțin zgomotos

În timp ce pasagerii ocupă titlurile, traficul de marfă aeriană a înregistrat o performanță și mai solidă. Volumele totale, inclusiv poșta,  au atins 57.280 de tone în 2025, o creștere de 10,5% față de cele 51.853 de tone din 2024. Marfa descărcată a crescut cu 18,9%, ajungând la 36.471 de tone, în timp ce volumele încărcate au scăzut ușor la 20.809 de tone.

Aeroportul Henri Coandă-București a dominat și marfa, la fel cum o face cu pasagerii, gestionând 43.915 tone – 76,7% din totalul național. Cluj-Napoca și Timișoara și-au împărțit cea mai mare parte din rest. La marfa internă, ierarhia se schimbă brusc: Cluj-Napoca conduce cu 47,7% din totalul încărcărilor interne de marfă, înaintea Timișoarei cu 32,6% și a Bucureștiului cu 19,7%, ceea ce arată că rețeaua logistică internă a României funcționează mai mult pe sol decât în aer.

Un final de an solid

Trimestrul patru al anului 2025 a înregistrat 7,03 milioane de pasageri, cu 13,6% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024, cel mai alert ritm de creștere trimestrial al anului. Henri Coandă a procesat singur 4,1 milioane de pasageri în acele trei luni.

Mișcările de aeronave comerciale au ajuns la 217.517 pe întreg anul, cu 10,5% mai mult față de 196.800 în 2024. Mișcările necomerciale au scăzut cu 14,4%, la 29.450.

Problema concentrării

Povestea aviației românești este, în esență, una a unei concentrări geografice marcante. București, Cluj-Napoca și Iași reunesc împreună marea majoritate a pasagerilor. Aeroporturile mai mici – Sibiu, Suceava, Timișoara, Craiova – au volume semnificativ mai reduse. Rețeaua internă rămâne modestă: doar 2 milioane de pasageri, adică 7% din traficul total, au zburat între orașe românești în 2025.

Sursa: Institutul Național de Statistică (INS România), Transportul aeroportuar de pasageri și mărfuri în anul 2025, ediția februarie 2026. Toate cifrele se referă la serviciile comerciale de pe aeroporturile din România. Numărul de pasageri include atât îmbarcările, cât și debarcările; pasagerii în tranzit direct sunt excluși. Cifrele pentru marfă sunt în tone metrice, inclusiv poșta.