Aproape jumătate din tinerii români își declară intenția de a emigra. Anul trecut s-a înregistrat recordul ultimilor 10 ani la plecări definitive din țară ale tinerilor
Intenția de a pleca din țară rămâne o ancoră puternică pentru tinerii români, potrivit unui sondaj CURS realizat în perioada aprilie-iunie 2024 la comanda Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
Cercetarea s-a făcut în rândul a 1.100 de tineri cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani. Suplimentar, au fost chestionați un număr de 400 de tineri vulnerabili, pentru a putea evidenția specificitatea situației acestora.
Conform sondajului IRES, 25% din tinerii chestionați spun că ar pleca temporar din țară, pentru a lucra acolo, 13% spun că ar pleca la studii, iar 10% spun că ar părăsi definitiv România.
Tinerii spun că o duc mai prost decât acum 4 ani
Motivele pentru care tinerii români ar emigra sunt destul de bine conturate, dacă luăm în calcul răspunsurile oferite sondajului guvernamental.
Tinerii spun că o duc mai prost decât acum 4 ani, iar 20% din ei afirmă că veniturile familiilor lor nu sunt suficiente. Ponderea lor acum 4 ani era de 6%.
Mulți tineri sunt forțați să emigreze din cauza lipsei unui loc de muncă sau a salariilor mici
Un alt motiv important aflat în spatele migrației tinerilor este lipsa unui orizont profesional și social. Mulți tineri sunt forțați să emigreze din cauza lipsei unui loc de muncă sau a salariilor mici.
Șomajul în rândul tinerilor cu vârsta sub 24 de ani se apropie de 22%, de patru ori mai mult decât media pe țară. HotNews s-a aplecat asupra acestei categorii de tineri pentru a încerca să înțelegem de ce e atât de mare șomajul în rândul acestora.
Sprijinul guvernamental privind accesul pe piața muncii este principala solicitare a tinerilor români. E urmat apoi de problema locuințelor. De altfel, conform Eurostat, tinerii români amână să plece din casa părintească până la vârsta de 30 de ani, în cazul bărbaților, și 25,4 ani în ceea ce privește femeile.
Accesul la educație este a treia pe lista de priorități. Potrivit sondajului citat, sistemul educațional este perceput de majoritatea tinerilor ca unul rigid și ineficient.
Educația pare ruptă de ceea ce se cere pe piața muncii
Educația pare ruptă de ceea ce se cere pe piața muncii, peste jumătate dintre ei spunând că tinerii nu dobândesc competențele cerute de angajatori.
”Există o neconcordanță foarte puternică între cererea și oferta de pe piața muncii din România. Oamenii au mers întotdeauna pe ideea de a-și crește gradul de pregătire profesională, iar numărul de absolvenți de studii superioare la noi a crescut foarte puternic. Este una din cele mai mari creșteri din zona Centrului și Estului Europei. Numai că piața muncii nu a oferit astfel de locuri de muncă pentru a corespunde acestor absolvenți” , crede Cătălin Ghinăraru, unul din specialiștii de pe piața muncii cu care HotNews a discutat.
Aproape 40% din absolvenții de învățământ superior din România sunt concentrați în administrație publică, învățământ și sănătate, mai precizează cercetătorul român
„Ca să mă întorc ar trebui să se schimbe cu mult mentalitatea comună a românilor”
HotNews.ro a discutat cu mai mulți tineri pentru a afla cum și dacă s-au schimbat motivele pentru care aceștia aleg să plece peste hotare. Am vorbit și cu tineri care au ales să se întoarcă în țară, pentru a afla ce i-a motivat să revină și dacă regretă acest pas.
În ultimii 10 ani, părăsesc anual România în medie peste 115.000 tineri, potrivit INS. Cât despre cei care emigrează definitiv și au vârsta de 15-35 de ani, anul trecut s-a înregistrat un record de peste 20.000 de emigranti definitiv, dublu față de media obișnuită de 9-10.000 de plecări anuale.
I.M. are 18 ani și a crescut în Cernavodă, județul Constanța. Imediat ce a terminat liceul a și plecat să facă facultatea în Olanda, la Nijmegen.
- „Am plecat în primul rând pentru că nu există un echivalent la molecular life sciences în România. Cel mai apropiat program ar fi fost Biochimia, dar tot nu e la fel. Resursele educaționale (laboratoare, oportunități de internship etc.) sunt mult mai bine dezvoltate decât în România.
- Facultatea îmi oferă și sprijin emoțional în timpul studiilor (student counseling și mentorate cel puțin o dată pe săptămână).
- Programul meu este cu predare în engleză și asta îmi dă foarte multă libertate de a merge pe cercetare în orice țară dezvoltată din Europa. Am plecat și pentru că a fost destul de accesibil financiar, taxa fiind doar de 1.200 de euro pe an”, a spus tânăra, pentru HotNews.ro.
Ea spune că în acest moment nu vrea să se întoarcă în România, dar că nu va rămâne nici în Olanda. Ar vrea ca după terminarea studiilor să se mute în Norvegia, Suedia sau Danemarca. Nu vrea să revină în țară pentru că, spune ea, mai avem de evoluat când vine vorba de cercetare.
„Aș aprecia mai mult interes alocat educației și culturii”
O altă tânără care a terminat liceul anul acesta, C.P. din Brașov, a plecat la facultate în Amsterdam, unde studiază Științele Comunicării. Decizia de a pleca a luat-o încă din clasa a IX-a: „Curriculumul, profesorii, oportunitățile, facilitățile, statutul studenților sunt câteva dintre aspectele care m-au determinat să iau o decizie finală”.
„Încă nu am conceput un plan clar cu privire la întoarcerea în România”, susține tânăra, dar o decizie o va lua în următorii ani, după ce își va încheia studiile.
„Mi-aș dori ca nivelul de trai din România să crească. Punctual, aș aprecia mai mult interes alocat educației și culturii, dar în același timp sunt conștientă că avem probleme la fel de importante în alte arii ale societății. Alți factori ar putea fi niște salarii decente, profesionalism în toate domeniile, mai multă transparență în instituțiile publice și o viață politică sănătoasă”, explică tânăra plecată din țară.
R.B. a trăit în Vaslui, acolo unde a făcut și liceul. Imediat după, a ales să plece din țară, tot în Olanda, la Groningen. „Am vrut să merg la o universitate mai de top, unde știu că sunt condiții”, explică el, care adaugă și faptul că își dorește să se întoarcă în România, pentru că „simt un atașament față de țara în care am crescut”.
„Nu cred că pot pune degetul exact pe un lucru care ar trebui să se schimbe ca să mă întorc. Poate niște schimbări în sistemul de educație (mai mult respect față de tineri, focus pe oameni etc.), un câmp al muncii care să fie actualizat pentru necesitățile actuale și să existe mai multe oportunități pentru toată lumea”, a explicat, pentru HotNews.ro, tânărul.
„Lupta împotriva sistemului în România este o luptă foarte grea”
Și Alex, care este din Ilfov, dar a învățat mereu în București, a ales să plece din țară imediat după ce a terminat liceul, în 2022. S-a orientat tot spre Groningen. Spune că adaptarea a venit mai greu, dar orașul în care s-a mutat „a ajuns să fie, inevitabil, cel unde m-am reinventat”. Explică faptul că sunt mai multe motive pentru care a decis să plece, însă a contat mult și un conflict cu fosta dirigintă, pe tema lungimii părului.
- „Un eveniment reprezentativ este un «conflict» dintre mine și diriginta mea de atunci, moment când îmi crescusem bretonul puțin peste standardul general al tunsorilor bărbătești. Mă simțeam mai bine în pielea mea (…). Inițial nu am acordat prea multă importanță părului meu în creștere, fiind doar asta: păr. Nu a trecut mult timp până să primesc comentarii, ușor, ușor au devenit săptămânale, apoi zilnice: «maximum 8 centimetri lungimea părului, este în regulamentul școlii», «îți scad nota la purtare», «te trec absent la ora mea», «merg la doamna directoare», ș.a.m.d.
- Am protestat față de poziția dumneaei. Eram convins că îmi erau încălcate niște drepturi fundamentale, dar îmi era imposibil să găsesc dreptul la păr lung în Declarația Universală a Drepturilor Omului. Mă plângeam părinților mei care încercau să mă învețe că lupta împotriva sistemului în România este o luptă foarte grea, o luptă care aproape că nu merită. Spre surprinderea nimănui, părinții mi-au fost chemați la școală pentru a fi apostrofați: «Știu ca sunteți foarte ocupați, însă vă rog să mai vorbiți cu el. Ce ar fi dacă și-ar crește toți băieții părul?!» Ar fi o adevărată catastrofă, nu ar mai fi nimeni eligibil pentru «meritul pionieresc» din Ilfov. Mă mai amuza când îmi spunea că voi putea să îmi cresc părul când ajung la liceu, la 4-5 luni distanță. Derutant, în fine. Cert este că începusem să o evit pe doamnă, îmi era frică de ea, oricât de nejustificat ar părea”, a povestit, pentru HotNews.ro, Alex.
El spune că mereu se întoarce în România optimist, dar pleacă „cu un gust amar”.
„Oamenii nu sunt foarte receptivi la schimbare încă, iar asta mă ține la distanță”, explică tânărul de 19 ani.
Alex este sceptic și nu crede că își va dori vreodată cu adevărat să se întoarcă în țară definitiv.
„Nu se va schimba în cursul vieții mele suficient cât să mă întorc din dorința reală de a o face. Bazele schimbării trebuiau puse de mult că să putem să culegem și roadele până ieșim la pensie. Din punctul meu de vedere, problema e cu atât mai adâncă cu cât în sine materialul din care este cusută societatea românească modernă are rămășițe din ideologii de mult apuse. Fac observația asta raportându-mă la Olanda; sunt multe lucruri ce țin de un popor care indică sau își au originea în prosperitatea sa. Nu cred că e suficient să alegi un lider bun sau să ai o clasa politică competentă, ca lucrurile să se schimbe în bine. Mi-e aproape imposibil să mă feresc de clișeele ce țin de discuția plecării din țară, știind că mai toate au un sâmbure de adevăr. Schimbarea suntem noi, dar eu sunt obosit. Nu mă aștept să fiu înțeles neapărat, dar cam ăsta a fost efectul unui șir lung de dezamăgiri asupra obiectivelor mele de viitor”, a detaliat tânărul.
Într-un barometru Europa FM din anul 2019 la întrebarea „Care credeți că este principalul motiv pentru care unii tineri iau decizia să plece definitiv din România” răspunsurile au arătat în felul următor:
- neîncrederea în autorități/corupția – 31,3%;
- nivelul de trai scăzut – 31,1%;
- lipsa locurilor de muncă – 21,8%;
- lipsa infrastructurii (drumuri, spitale, școli etc) – 5,3%;
- nu există șansa de a evolua în carieră – 4,6%;
- alt motiv – 4%.