Arhitectul sef al Capitalei avizeaza construirea unui bloc-turn de 40 de metri langa Palatul Stirbey

Arhitectul sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu, a avizat construirea unui bloc de 40 de metri in spatele Palatului Stirbey de pe Calea Victoriei. Conform proiectului, noua constructie este lipita chiar de palat, monument istoric, si va adaposti un hotel, locuinte si peste 5.000 mp de spatii comerciale, adica un mall.

Proiectul este criticat atat de arhitecti cat si de societatea civila mai ales ca, pentru a face loc noilor constructii, au fost declasate si demolate pivnitele de vinuri din spatele palatului, care erau, de asemenea, monumente.

„In forma actuala, imobilele propuse afecteaza zona de protectie a palatului deoarece sunt mult mai inalte si lipite de acesta. De asemenea, este eliminata gradina din fata si mineralizata toata zona. Pentru a fi aprobat, proiectul ar fi trebuit sa indeplineasca cumulativ mai multe conditii. Respectiv, cladirea propusa sa fie la inaltimea cladirilor vecine, adica 30 de metri, sa nu se lipeasca de imobilul vechi si sa nu se betoneze toata curtea din spate si cea din fata”, ne-a declarat Dan Marin, vicepresedintele Filialei Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania.

Cele mai vehemente critici vin insa din partea societatii civile. „Este o porcarie. Va strica aspectul Caii Victoriei. Nu este normal ca un monument de categoria A sa aiba in spate un perete imens de sticla. Regulamentul zonelor protejate spune ca arhitectura noilor constructii trebuie sa respecte caracteristicile zonei vechi si scara imobilelor de acolo”, ne-a declarat Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul.

Planul proiectului Foto: HotNews.ro

In plus, Vera Marin, urbanist si liderul Asociatiei pentru Tranzitie Urbana, spune ca acest proiect va aglomera si mai mult traficul in zona. „Spatiile comerciale sunt generatoare de trafic. Or, Calea Victoriei este si asa foarte aglomerata, iar criteriul dupa care se avizeaza o constructie nu ar trebui sa fie numai faptul ca are suficiente locuri de parcare, ci si pe unde ajung masinile la destinatie si pe unde pleaca, mai ales la orele de varf. De asemenea, nu exista nici un fel de concesie pentru spatiul public. E chiar mai grav decit la proiectul Cathedral Plazza unde, de bine de rau, exista un demers de amenajare a unei piete publice”, a declarat aceasta.

Gheorghe Patrascu, cel care a avizat proiectul spune despre acesta ca este „o negociere la limita acceptabilului”. Avizul arhitectului sef al Capitalei este primul pas pentru realizarea marilor dezvoltari imobiliare din oras. Urmeaza avizul de la Ministerul Culturii si aprobarea Consiliului general al municipiului Bucuresti.

Palatul gazduia cele mai frumoase baluri

Palatul Stirbey a fost construit intre 1833-1835 dupa planurile arhitectului Michel Sanjouand, la comanda lui Barbu Dimitrie Stirbey (1799-1869), in acel moment mare logofat. In timpul domniei sale (1849-1853 si 1854-1856), Barbu Stirbey a folosit palatul ca resedinta domneasca. In 1852, acestuia i se aduc modificari de catre Xavier Villacrosse si Moritz von Ott.

In 1882, Alexandru Stirbey, fiul domnitorului, schimba dupa proiectul arhitectului Friederic Hartmann fatada dinspre Calea Victoriei si apare etajul cu cariatide. Palatul era cunoscut de protipendata secolului al XIX-lea si de la inceputul secolui al XX-lea pentru balurile fastuoase care se tineau aici. In spatele palatului era amenajata una dintre cele mai frumoase si luxoase gradini din Bucuresti.

Complexul a ramas in posesia familiei Stirbey pina in 1948, cind are loc nationalizarea. Atunci bunurile si pivnitele revin Intreprinderii de industrializare a vinului. Intre 1954 – 1977, in palat este gazduit Muzeul de Arta Populara. La inceputul anilor ’80, se deschide aici Muzeul Ceramicii si Sticlei, ce va functiona pina in 1994. Intre 2001-2004, palatul a fost recuperat de mostenitorii familiei Stirbey si a fost vandut unui anume Ovidiu Popescu.

Afacerea invaluita in iz de petrol

Cine este misteriosul proprietar al Palatului Stirbey, a acestei comori a Bucurestiului? Conform datelor de la Oficiul National al Registrului Comertului, il gasim pe Ovidiu Popescu actionar, dar si administrator al Laird Resources Romania, firma care detine 76% din Petrolexportimport (Business Standard).

Laird Resources Romania este detinuta in proportie de 50% de off-shore-ul Laird Resources, din Insulele Virgine, restul actiunilor fiind impartite frateste de Ovidiu Popescu si de Valeriu Iancu, nimeni altul decat fostul director general al Petrolexportimport, pe atunci firma de stat (Capital).

Preluarea companiei de stat de catre Laird Resources a fost privita, in unele cercuri, drept o afacere controversata. Ea a facut si obiectul unei interpelari parlamentare. La aceasta interpelare, Ministerul Finantelor s-a spalat pe maini, trecand responsabilitatea explicatiilor la AVAS. AVAS nu a dat un raspuns nici pana astazi.