O asociație a procurorilor reclamă „un dublu standard periculos”: „Unii magistrați par a avea mai multă libertate de a se exprima”

Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” (AMASP) reclamă faptul că unii magistrați încalcă obligația de rezervă pe care o au prin declarații cu tentă politică, în timp ce alții sunt cercetați disciplinar pentru fapte minore, precum luări de poziție în comunicate ale asociațiilor de magistrați.

„De multe ori, revolta societății este și a noastră, doar ca noi nu avem întotdeauna cadrul necesar pentru a ne-o exprima, cu toate acestea am făcut-o de multe ori, așa cum vom arăta în continuare. Considerăm că responsabilitatea pentru situația actuală este una împărțită între mai mulți actori și trebuie asumată onest, în mod echilibrat, de toate instituțiile implicate în înfăptuirea actului de justiție”, se arată într-un comunicat AMASP.

„Obligația de rezervă a magistraților nu este opțională”

Asociația susține că atacurile generalizate la adresa magistraților sunt „nedrepte și periculoase” și pot afectat încrederea în sistemul judiciar. Pentru a contribui la un dialog constructiv privind justiția din România, AMASP vrea să prezinte problemele sistemului, structurate pe patru capitole: obligația de rezervă, probleme din interiorul sistemului, probleme legislative și problema pensiilor și salariilor.

O primă postare pe pagina de Facebook a asociației se referă la obligația de rezervă pe care o au procurorii și judecătorii.

„Într-un climat public tensionat și polarizat, tăcerea magistraților este adesea interpretată ca nepăsare, complicitate sau lipsă de implicare. În realitate, este impusă de lege – o obligație profesională esențială, nu o alegere personală. Obligația de rezervă nu este opțională, ci o condiție a statutului de magistrat într-un stat de drept”, susțin procurorii din asociație.

Dublu standard pentru declarațiilor publice ale magistraților

Subiectul este tratat în cinci puncte în care se spune că magistrații au limite foarte înguste în ce privește exprimarea în spațiul public. Pe de altă parte, AMASP constată că unii depășesc limitele exprimării stabilite pentru magistrați, iar alții sunt cercetați disciplinar, inclusiv pentru pozițiile asumate în calitate de membri ai unor asociații profesionale:

1. „Magistrații nu pot comenta public cauzele aflate pe rol, pentru că deși subiectele sunt de interes public, sunt și parte dintr-o ancheta în desfășurare. Orice reacție publică poate fi interpretată ca o influențare a justiției sau încălcare a prezumției de nevinovăție sau compromiterea aparenței de imparțialitate, ceea ce poate atrage o cercetare disciplinară.
2. Majoritatea subiectelor mediatizate sunt rapid politizate, ceea ce plasează orice opinie a unui magistrat dincolo de limita neutralității politice impuse de statutul profesional. O simplă luare de poziție poate fi văzută ca o forma de partizanat care contravine deontologiei și calea directă către cercetare disciplinară.
3. Nici deciziile controversate ale altor colegi nu pot fi comentate liber. Este tot abatere disciplinară.
4. De multe ori adevărul mediatic este diferit de cel juridic, dar nu poți da detalii publice. Se întâmplă ca o decizie a unui coleg să fie greșit percepută public, iar motivul pentru care s-a adoptat o soluție să fie prevederile legale restrictive, iar nu interpretarea magistratului. Nu de multe ori, opinia publica s-a arătat scandalizată că o anumită persoană nu a fost propusă spre arestare, fără a se ști ca pentru anumite infracțiuni, efectiv legea nu-ți permite acest lucru, oricât ai vrea. Aici ar trebui să intervină compartimentele de comunicare, însă capacitatea instituțională de a comunica rămâne uneori deficitară.
5. Un dublu standard periculos – este adevărat că unii magistrați par a beneficia de mai multă „libertate” în a se exprima public, chiar și în zone de risc disciplinar. Declarații cu tentă politică, luări de poziție în cazuri mediatizate sau ieșiri publice directe rămân adesea nesancționate. În același timp, alți colegi se văd trimiși în judecată disciplinară pentru fapte minore, precum întreținerea unui gard, simple gesturi simbolice sau luări de poziție prin comunicate ale unor asociații de magistrați. Acest tratament diferențiat erodează atât coerența sistemului, cât și încrederea în corectitudinea cu care se aplică regulile profesiei. Rezerva, pentru a fi credibilă, trebuie aplicată unitar, nu selectiv, în funcție de context sau notorietate.”
   

„Magistrații trăiesc în aceeași societate, văd aceleași lucruri, simt aceleași tensiuni. Sunt afectați când încrederea scade, când justiția este pusă sub semnul întrebării, când oamenii nu mai cred că pot fi protejați. Dacă nu vorbim, este pentru că nu avem voie, nu pentru că nu avem ceva de spus. Dar când alegem să transmitem un mesaj, o facem cu grijă, cu echilibru și cu speranța sinceră că vom fi auziți”, se mai spune în postarea AMASP, postare în care însă nu apar exemple concrete ale situației descrise.

Bolojan, comparat cu „un măcelar”

În ultima perioadă, au existat mai multe declarații ale unor magistrați care au criticat, uneori vehement, decidenți din mediul politic, pe tema reformei sistemului de pensii ale magistraților. Judecătorul Claudiu Drăgușin, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, l-a comparat pe premierul Ilie Bolojan cu un măcelar, după ce șeful Guvernului a anunțat propunerile privind cuantumul pensiilor și vârsta de pensionare a magistraților.

Într-un mesaj postat pe Facebook, judecătorul l-a acuzat pe Bolojan că „preferă distrugerea imaginii uneia dintre puterile statului (care, spre deosebire de celelalte, nu are alte instrumente de a se apăra, cu excepția codurilor după care judecă)”.

„Cu puțin timp în urmă îmi spunea un prieten, neurochirurg, care sunt consecințele atunci când, sub pretextul salvării vieții unui pacient, în sala de operație nu intră un chirurg, ci un măcelar. Nu știu de ce, dar după conferința de presă de astăzi mi-am adus aminte de discuție, care mi s-a părut ca fiind de mare actualitate”, a scris Drăgușin pe Facebook.

„Distrugerea oricărei democrații începe cu distrugerea sistemului de justiție. Orice dictatură începe cu distrugerea sistemului de justiție. Nu o spun eu, o spune istoria. Ce trăim astăzi este apogeul unei campanii de demonizare a unui sistem care funcționează bine, în parametri normali, așa cum funcționează și în alte state înspre care ne uităm de mult timp cu admirație (Franța, Italia). Nu o spun eu, ci o spun cifrele din măsurătorile europene”, mai scria Drăgușin pe 29 iulie.

O zi mai târziu, un alt judecător din CSM, Alin Ene, critica vehement propunerile lui Bolojan. „Sub masca „reformei” și reluând aceleași minciuni demontate deja public de Consiliul Superior al Magistraturii, premierul României încalcă flagrant Constituția României și standardele internaționale, disprețuind atât jurisprudența Curții Constituționale, cât și orice urmă de respect față de principiile statului de drept. Într-un gest de sfidare, se anunță o nouă creștere a vârstei de pensionare, o majorare absurdă a vechimii în funcție și o amputare brutală a pensiei de serviciu – toate acestea, la doar câteva luni după ce Legea nr. 282/2023 a modificat deja substanțial aceste condiții”, a scris Alin Ene pe o rețea socială.

Judecătorul afirma că intențiile lui Bolojan ar face parte dintr-o „campanie de stigmatizare” care are ca obiective punerea sub control a sistemului judiciar și distragerea atenției „de la adevăratele eșecuri ale guvernării”.

Postările celor doi au survenit în contextul în care Consiliul Superior al Magistraturii formulase deja un punct de vedere oficial cu privire la reforma propusă a sistemului de pensii ale angajaților din sistemul judiciar.

Nicușor Dan, ironizat de un angajat al Guvernului

Citește și

Critici dure din partea CSM după măsurile anunțate de premierul Ilie Bolojan privind pensiile magistraților. „Vor conduce la distrugerea sistemului de justiție”

Judecătorul Bogdan Mateescu, secretar general în Ministerul de Justiție, a comentat, tot pe Facebook, o declarație a președintelui Nicușor Dan, legată de dezvăluirile ce urmau să ducă la demisia vicepremierului Dragoș Anastasiu, privind mita dată de fima sa unui angajat al ANAF.

După ce Nicușor Dan a spus că situația lui Anastasiu, care încă nu demisionase, este „o problemă mare”, Bogdan Mateescu l-a ironizat pe președinte într-o postare pe Facebook din 27 iulie: „În tot tumultul ăsta național, în plin brainstorming pentru a se găsi scuze, explicații, pixelul albastru, președintele țăprii a făcut o analiza amplă, timp de câteva zile, finalizată cu o concluzie extrem de complexă: e o problemă mare! Wow, mare! Cine se aștepta… Ce analiză! Ce concluzie! Nici mică, nici mijlocie. Mare!!!! Fin, complex, analitic.”

Mateescu s-a referit și la faptul că președintele Nicușor Dan a amânat semnarea decretelor de pensionare a unor magistrați.

„Nici nu vreau să mă gândesc când va ajunge la decretele de pensionare/demisie a magistraților, probabil, nu știu, peste câțiva ani, după ce va parcurge procedura cum a zis (evident că nu e nicio procedură de parcurs) și va constata că, wow, nicăieri în lumea asta civilizată, judecătorii nu sunt ținuți cu forța, că wow, asta ar însemna încălcarea standardului de independență stabilit de CEDO – prin prisma modului de numire și încetare a calității, că wow, sunt consecințe complicate, sistemice și punctuale…”, mai scria Mateescu