„Astia de la DIICOT sunt niste ciudati” Dan Parcalab din arest pe blog

„Astia de la DIICOT sunt niste ciudati”. Dan Parcalab, directorul general al GAZETEI de Maramures, si-a deschis propriul blog de cand este in arest. Mai jos reproducem din textul celor doua scrisori in care vorbeste, printre randuri, despre presiunile procurorilor DIICOT si despre modul cum inteleg acestia sa instrumenteze dosarul GAZETA.

Inceputa vineri

ca o ciorna, continuata apoi

Pentru Dor si redactie

Dor e mea!….

Azi, maine si poimaine cautate in arhivele din garaj toate ziarele in care s-a scris, facute dosare

Luni – conferinta de presa la Carpati sau undeva select (in centru – Rivulus?), sa participe musai Puiu, Nelu si cine mai vrea din redactie – Cipri, Ioana. Poate ar fi bine sa mearga si Dor. Toata media invitata, undeva pe la 12 – 13, sa aiba vreme sa fie anuntati si ras-anuntati. Prezentati dosarele si dat la fiecare organ media.

Asta cu conferinta de presa ar trebui discutata si cu Niculescu, dupa mine trebuie neaparat facuta – mai ales ca nu aparem duminica asta.

…. Eu sunt mai mult decat ok, cred ca ma simt un fel de conte de Monte- Cristo : scriu articole in cap, ma gandesc la Dor, la ai mei, la Alexandru, la joc Risk of Nations :. Si la redactie ma mai gandesc, da’ voi sunteti mari si puternici, ca asa imi place sa cred ca v-am crescut.

Dor sa vorbeasca mereu cu ai mei, cred ca-s terminati…

Redactia sa functioneze pur si simplu, sunt convins ca o pot face. Fara blegeli, ramoleli, sentimentalisme, plansete si aduceri aminte, ca nu-i vremea de asta. Eficienta.

…

Dor, mai am bani in buzunarul din spate de la blugii aia albastri, o sa-ti ajunga. Nu uita de gaz, curent, TV :

Repet, sunt toate ok, stati linistiti, nu are rost sa va descriu competitia intelectuala intre mine si politzai. Pana la urma in toate e o componenta hazoasa, unul dintre tipii de la DIICOT avea ca sonerie pe mobil melodia aia celebra din Nasu’ :))

Fetele din redactie sa nu se apuce de plansete, si nici apartinatoarele baietilor, ca ma supar.

Dor, esti sufletul meu.

Mi-ar place sa va intalniti si sa discutati impreuna problemele din redactie si administratie, o sa trebuiasca sa treceti peste toate astea fara mine. Ar fi bine ca Puiu si Nelu sa aiba discutii separat cu Marian Ilea si Florescu.

Avand in vedere cine m-a acuzat, ar trebui emis un apel-comunicat de presa, rationalconcis, si semnat de cei din presa (toata presa) de la directori ziare, tv, radio si pana la simpli reporteri, realizatori tv-radio, operatori etc. Cat mai multi. O sa ne dam seama cine ne sunt prietenii.

Asta ar trebui sa fie lansata luni, repet, pe ideea ca toti cei care au facut plangeri sau sunt martori au motive sa se razbune pe mine (pe GAZETA), pentru ca am scris despre ei sau le-am stricat afacerile. Comunicatul-apel sa fie terminat de semnat de cei din media pana joi seara, ca sa poata sa fie publicat in ziar.

Trebuie sa aiba nume, functia si institutia media la care lucreaza fiecare, folositi-va si de Ilea si Florescu pentru a strange semnaturi de la toti – e importanta chiar si o semnatura, doua, trei, zece, de la Galaxia, Maramures Jurnal sau ziarul unguresc.

E un cutremur in presa maramureseana, sunt curios sa vad cum vor reactiona. Adunati-va si faceti asta, e important, extrem de important. Folositi-va cunostintele – simt ca si o semnatura a unui operator de la Cinemar este extrem de importanta. Daca as fi eu, as strange peste 100, numai la Axa sunt peste 50, daca puneti toate ziarele, televiziunile si radiourile ajungeti departe.

Mergeti in redactii, vorbiti cu ei la telefon, dar luati-le si semnaturile, nu doar un acord telefonic, ca sa puteti publica facsimilurile in ziar. Nu trebuie un text blegos, sentimental, ca nu am nevoie de semnatura lor de mila, ci de un text constatativ, de avertisment: lucreaza in presa, maine li se va intampla lor, daca cei despre care vorbesc vor face plangeri ca sa se razbune. De ce nu avem pana acum niciun proces?

Ca sa revenim la mine, eu sunt bine :

Si Dor e inima mea!

Sa faceti un ziar mai bun, ca va rup picioarele!:

Dan

P.S. Dor, iarta-ma daca ti-am gresit cu ceva. Esti inima, sufletul si respiratia mea. Imbratiseaza-i pe ai tai.

No, asta ar fi fost vineri, va scriu una separat azi, adica duminica. Le pun pe toate luni, pariu ca le incurcati? :

07.01.2007

Pentru Dor si redactie!

Eu,

Asta e scrisoarea de duminica, sa n-o incurcati cu aia de vineri. 🙂 Ma rog, aia nu e o scrisoare in inteles pur-sange, ci o lista pe care am deschis-o pentru cateva lucruri ce-mi erau necesare. Odata cu deschiderea, s-a deschis si pofta de scris 🙂 asa ca a iesit un fel de talmes-balmes, va descurcati voi cumva. 🙂

Ca sa fiu sincer, lista aceea de necesar si ganduri am inceput-o pe un servetel 🙂 (sa-i dea Dumnezeu sanatate lui Dor, ca ea-mi tot indesa pachetele prin buzunare. Sunt aur curat, mai ales ca nu m-am dus la „intalnirea la cafea” cu tanarul de la DIICOT cu hartia igienica la mine :)) si s-a dovedit, pentru totdeauna, utilitatea lor).

Ca sa inchid paranteza, in timp ce trudeam ca un sclav din Egiptul de Mijloc (va explica Nelu) :), colegu’ de camera de joi seara-vineri dimineata imi spune: „Da’ de ce nu cereti hartie, haideti ca va rezolv eu”.

Se apuca de batut in usa, vine gardianu’, deschide vizorul (ca-n filme, zau) si zice asta: „Nenea Mihai, nu-i dati lu’ Batranu’ niste hartie, ca ui’ pe ce scrie”! Mihai se conformeaza, vine cu hartia (mai multe coli, vreo 3). Eu raman interzis.

Asta micu’ de care va povestesc e un tiganus de vreo 18 ani, trecut pe la casa de copii (abandonat si apoi recuperat de mama) care facuse ceva talharie, gainarie mai curand, cred. E putin dili’, da’ copil bun, mi-a zis ca-mi da si tigari (da’ mai aveam vreo doua, ca-mi lasase cel de miercuri seara-joi dimineata, o sa revin asupra perioadei – prima zi).

Ala micu’ mi-a dat si de mancare joi seara, ca eu nu mancasem de marti, sincer sa fiu nici nu-mi era foame. Avea niste carne si slanina fripta intr-un lighenas de plastic, cu untura, am luat o bucatica mai fripta de slanina, mi-a fost suficient, chiar nu-mi prea era foame (Dor, avem si noi un castron mai inalt, din plastic tare :)). Cred ca-l cheama Vali, nu ne-am prezentat :), cand m-au adus pe mine inapoi joi seara plangea de se scutura tricoul pe el. Pentru ca regulamentul spune sa nu ramana niciodata unul singur, il mutasera cu mine dintr-o camera de 4 paturi in care stateau 3, impreuna cu mine.

Unde am stat miercuri seara – vineri dimineata era o carcera imputita, unde daca intindeam bratele atingeam peretii, partea buna era ca mi-am ales patul de jos si nu-mi batea neonu-n cap :), ca aici neoanele (Nerva, LT 15 W/010 :)) merg tot timpul, parca esti in Matrix :).

No, si asta micut suferea de claustrofobie, cred, plus ca se obisnuise in cealalta camera, unde se imprietenise cu „un batran” de vreo 50 de ani care-si omorase soacra, beat fiind. Abia acum ma prind, sa-i fi parut atat de in varsta de

mi-a zis „Batrane”? 🙂

In fine, cu alte povesti despre zilele alea, cu alta ocazie. Sa-mi deschideti blog :). Serios!

Revenind, sunt OK. Cu capu’ stau bine (si asta si datorita lui Dor care mi-a pus in pachet o Biblie, Psaltirea, un acatist al Sfintei Maici si un rozar, saru-mana, Dor). Nu mi-e foame, nici frig, am haine de schimb, sunt in putere, asa ca aveti grija de voi si de ziar, ca va sparg! 🙂

Astia de la DIICOT sunt niste ciudati, ma rog, cica isi fac meseria (nici macar nu stiu cand au aparut ziarele…). Spun ca-s ciudati pentru ca tot incearca sa lege Maramuresul de Cluj, nu-i intereseaza cum, chiar fortand lucrurile.

Daca ar fi de buna-credinta ar recunoaste si ar sti ca am fost independenti, cica-si fac meseria, dar din tot noianul de informatii sau declaratii iau doar ce le convine, asa vor sa ma convinga ca am „aderat”. Habar n-au de realitate sau, daca au, cu atat mai rau, inseamna ca fac un joc inalt.

Nu stiu ce urmeaza, poate ca va vor chema si pe voi sa dati declaratii.

Nu va fie teama, spuneti adevarul, ca doar n-am facut nimic rau, doar am scris despre niste banditi. Mai devreme sau mai tarziu, totul va iesi la iveala, inclusiv minciunile si razbunarile lor. S-ar putea, avand in vedere cele intamplate la Cluj, sa existe presiuni si pe voi, fiti corecti, puternici si spuneti adevarul, ca sa le putem dovedi ca noi suntem GAZETA de Maramures.

Avand in vedere presiunile groaznice la care au fost supusi toti cei de la Cluj (care, insa, n-au avut legaturile interne pe care le avem noi) si faptul ca acolo au plecat 90-95% din oameni, imi dau seama ca e greu. Cunoscandu-va, pe unii dintre voi crescandu-va, mi-ar placea sa cred ca veti ramane impreuna, sunt aproape convins ca asa va fi, caci, repet, noi suntem GAZETA de Maramures.

Daca, din motive pe care nu mi le pot inchipui, cineva dintre voi decide sa ma paraseasca pe mine si GAZETA, promit sa-l inteleg.

…. Puteti fiecare sa-mi scrieti pe adresa Inspectoratului Judetean de Politie Cluj, Cluj Napoca, str. Traian 27, numele meu, cu mentiunea – Arest -, ar trebui sa-mi ajunga. Folositi adresa numai dupa ce mai vorbesc cu Dor si am certitudinea ca e corecta.

Nu ar strica sa publicati adresa si-n ziar si pe internet (dupa ce e confirmata ca adresa si neaparat scris „Arest”), ar fi chiar o idee buna. A mea :).

No, v-am scris mai mult decat mi-am propus, ma dor degetele :))

Nu fiti tristi, nici speriati, ca nu aveti de ce. Aveti grija de voi si unul de celalalt, va imbratisez pe toti.

Un sarut lui Dor, inima mea.

Dan

Integral pe www.danparcalab.blogspot.com