Ăștia ne-au furat șervețelele de masă

Avem: batiste igienice și prosoape de bucătărie. Dar sunt tot mai greu de găsit șervețelele de masă. Șervețelele de masă apar doar de Crăciun și Paște, apoi dispar. Poate le mai vezi în Horeca. Și atunci sunt împopoțonate cu Moș Crăciun și cu miei. Voi vă dați seama că nu mai avem șervețele de masă? Au fost înlocuite cu cutii de Faciale, de șervețele “pe care le tragi”. Ce oroare, ce denumire horror. Șervețelul cât palma cu care te ștergeai pe buze, șervețelul cât palma pe care ni-l dădeau părinții noștri, șervețelul cât palma în care nu-ncăpea sendvișul făcut de bunica. Da, ne-au furat ăștia, consumismul, șervețelul de masă. Nu mai are loc de cucoana prosoape de bucătărie. Rele, uriașe, rugoase, fără suflet! Pe mine cine mă apără?

Șervețelul de masă era prieten, confident. Era universal. Te răneai? Sărea șervețelul în ajutor. Erai plin de sos, de sarmale? Era prezent. Tactu îți dădea un dos de palmă, plângeai, sărea șervețelul și de învelea în călduța lui stare. Demența de astăzi a consumismului l-a scos pe șervețel de pe piață. A venit batistuța care ne însoțește la serviciu. A venit faciala care te servește facial. A venit prosopul de bucătărie, bun să șteargă urmele și păcatele mari ale noastre. Șervețelul mic cât palma s-a dus. E totul prea utilitar. Nu-i semn de dragoste, nu-i semn de grijă. A dispărut singurul șervețel de folos și de dragoste. Marele însoțitor. Universalul. Acum fiecare bucată de hârtie e prea utilitară. A, era să uit. Hârtia igienică? Vă dați seama cât de utilitară e, nu? Și oricum nu poți s-o iei la serviciu, s-o folosești în loc de batistuță. Noile forme de șervețele de masă impun clar limite, granițe de folosire. Șervețelul de masă îl puteam lua oriunde. Era totul, era un nimic. Azi avem prea multe opțiuni și ne zăpăcesc. Opțiunile sunt prea intime și prea complicate. Șervețelul de masă era javră și înger. Aia nu poți în loc de aia, cu aia nu poți să te afișezi. Șervețelul de masă! Urlu isteric după el. Plâng după el

CA SĂ NU MĂ-NJURI degeaba, citește înc-o dată articolul:

Șervețelele de masă

DIN ACEEAȘI SERIE DE mic SCANDAL CITEȘTE ȘI:

Droguri Și de Crăciun. Și de Revelion

Mafioții și copiii lor

wOaie, ești prost? pOaie, te face cu capu’, qoae! Despre măreția dintre picioare ajunsă hit pe buzele românilor / Pe mine cine mă apără?

“Boul moralist” în oraș. Băi, stai chill în banca ta, viața mea nu e mă-ta! / Pe mine cine mă apără?

Lăsați drogații să vină la mine! / ODĂ DROGAȚILOR!

Violez, violez, Doamne iartă-mă, cum aud „Actul sexual comis de un major cu un minor sub 16 ani constituie viol…” / Pe mine cine mă apără?

Gata să ucid nepalez de la Glovo. Și un român “m-a împușcat”: “De ce nu l-ai omorât, bă, avem destui”

Porumbeii și ciorile au găinaț. Găinațul mi-a găurit mașina. Să-mpușc păsările, dar cu ce? / Pe mine cine mă apără?

Pisicile nu au suflet, bă! Și nici cățelușii suflețel! Nu au, mânca-le-ați coada! / Pe mine cine mă apără de bazaconii?

“Copiii noștri NU spun lucruri nemaipomenite”. Doar noi, părinții ne lăudăm cu “pisoiașul” din mândrie prostească / Pe mine cine mă apără de industria infantilizării?

Tu, război, javră și nenorocire faci nebuni din cuci și-mi faci creierii muci / Pe mine cine mă apără?

Ne-am încăierat de la capacul de apă îmbuteliată. SGR-ul mamelor lor! / Pe mine cine mă apără?

PIN-ul UBER m-a “spart” la gură.

CHATGPT, prostiile noastre de-o viață refulează pe CHATGPT

Suntem corciți! Să mă lăsați cu fascismele în plin război: români, ucraineni, evrei get-beget nu există / Pe mine cine mă apără?..