Atacul hackerilor ruși contra armatei române. Șeful unei armate UE spune de ce aproape că-l enervează expresia „război hibrid”: „Pare ceva mai drăguț”

Când auzim „război hibrid” se înmoaie realitatea. De fapt „e război, pur și simplu”, crede generalul Michael Claesson, Chief of Defence al forțelor armate din Suedia.

Suedia se află într-o situație unică în politica europeană. Toate cele 8 partide parlamentare, inclusiv ecologiștii, stângiștii și conservatorii, au fost de acord că țara trebuie să aibă, în interval de câțiva ani, cheltuieli militare de 5% din PIB. 

PIB-ul Suediei este de aproximativ 760 de miliarde de euro, cât cel al României și Ungariei la un loc. Performanța economică nordică e obținută în condițiile în care Suedia are 10,5 milioane de locuitori, de trei ori mai puțin decât au împreună România și Ungaria. 

Mărturia generalului Claesson

Când Suedia a aderat la NATO, organizația a primit ca membru una dintre țările care, în timpul războiului rece, s-a organizat singură ca să se poată apăra de Rusia. Suedia avea 850.000 de oameni care puteau fi chemați în armată, la o populație din 8,5 milioane, în acei ani. 

După încheierea războiului rece, Suedia și-a modificat atitudinea. Așa cum au făcut-o multe dintre țările europene, explică generalul Claesson într-un interviu acordat jurnalistului american Aaron MacLean, în podcastul School of War. Au urmat decenii de pace în care cheltuielile militare au scăzut.

Astăzi, însă, lucrurile s-au schimbat, iar populația Suediei susține schimbarea, spune generalul Claesson.  Michael Claesson are peste 40 de ani ca militar, a prins Războiul Rece și este Chief of Defence al Suediei, ofițerul cu cel mai înalt rang din armata țării scandinave. 

Interviul generalului a fost realizat înainte de evenimentele recente, când hackeri ruși au atacat sistemele militare ale mai multor țări NATO. Printre armatele atacate cyber s-a numărat și cea a României, a relatat Reuters. Armata României a confirmat. 

Ceea ce descrie generalul Claesson e însă actual, general valabil și frapant de relevant pentru România:

1. „Aproape niciodată nu vei descoperi cu certitudine de 100% cine este autorul unui atac hibrid”, susține generalul Claesson.

În interviul său, militarul suedez s-a referit explicit la atacuri cibernetice asupra țărilor sau armatelor, precum cele care acum au avut loc în România. 

Motivele incertitudinii autorului atacului nu sunt doar tehnologice. Ci și financiare. Asta n-a dezvoltat-o militarul, dar e greu, în lumea criptomonedelor, să realizezi un traseu complet al finanțării operațiunilor obscure. 

De cele mai multe ori, poți spune, pe baza modelelor: „Pot fi rușii, pot fi și alții”, observă șeful armatei Suediei.

2. Războiul se schimbă, însă liderii competenți vor continua să conteze

Dronele, echipamentele autonome și, în general, tehnologia, schimbă câmpul de luptă. Pentru orice țară și pentru armata ei este vitală, însă, calitatea liderilor. 

„Cred că leadership-ul pe baza unor misiuni și ordine nu e un lucru care a încetat”. Liderii valoroși vor fi valoroși în continuare, crede generalul.

3. Apărarea Europei fără SUA este o iluzie și nu separarea e soluția

Împărțirea sarcinilor în deceniile de Război Rece între SUA și Europa a construit un mecanism. El a funcționat.

Acum, e normal ca Europa să-și crească cheltuielile, spune șeful Armatei suedeze. Generalul nu crede că SUA și Europa au un interes în a rupe NATO. „Rămânem cei mai buni prieteni”, spune generalul, argumentând nu doar la nivelul ideilor, ci și concret. El atrage atenția că aproape că ne condamnă la această relație valorile noastre, dar și, foarte specific, pericolele comune cărora trebuie să le facem față. 

Când ni se pare că pălește numitorul comun, să ne gândim că amenințările sunt aceleași.

4. Putin nu e nici pe departe așa de puternic precum susține

Viclenia „numărul 1” a Rusiei, afirmă generalul Claesson e aceea ca populația țărilor NATO să creadă că Moscova e mult mai capabilă militar decât este. „În realitate, Rusia știe că nu se poate bate cu NATO. Și de aceea folosește războiul hibrid”. 

Șeful armatei suedeze susține că el nu utilizează acest termen: „război hibrid”. E aproape iritat când spune asta. Pentru că expresia e înșelătoare. „Război hibrid pare ceva mai drăguț ca războiul. Dar e război, pur și simplu, purtat cu alte arme, la fel de periculoase”.  

5. Rușii nu sunt buni ca să creeze probleme în societățile UE, dar sunt excelenți în a specula problemele pe care ni le facem singuri

Michael Claesson spune că rușii nu sunt performanți în a pune bețe în roate țărilor democratice, după propriile lor idei. „Asta pentru că ei nu înțeleg prea bine mecanismele țărilor noastre, regulile după care funcționăm și viața noastră de zi cu zi”. 

Militarul suedez face o observație cu un mare grad de finețe, atunci când afirmă că Moscova nu face „probleme de la zero” pentru că-i lipsește cunoașterea. 

În esență, constatarea lui se bazează pe faptul că, în societatea rusească, civilizația Vestului e numită slăbiciune, iar democrația e negată zi de zi. Asta se spune la Moscova pe canalele TV și asta se predică de către sute de personaje politice sau lideri precum Medvedev. Și, atunci, nici serviciile secrete și nici armata nu vor crede că democrațiile chiar funcționează cum spun că funcționează. Nu vor ști cum să atace hibrid „de la zero”.

În schimb, generalul suedez susține că rușii sunt excelenți specialiști în a identifica sincopele și rupturile din societățile democratice. Moscova investește în scindările din țările UE. Efectele sunt, uneori, dramatice. De pildă, Rusia investește în pierderea încrederii europenilor în politică, a explicat Claesson. Iar presa și „mediul informațional” sunt o țintă predilectă. 

Dacă generalul ar fi vorbit direct despre România, ar fi putut fi suspectat că are o agendă. Dar tocmai pentru că s-a referit la mijloace general folosite în războiul hibrid ele ne sună atât de familiar.

MApN susține că a izolat atacul hackerilor în 24 de ore. Ce se întâmplă acum nu e cu nimic mai drăguț decât un război.