Au mai rămas doar zece ani pentru salvarea Arcticii, avertizează șeful mega-expediției cu nava Polarstern, la întoarcerea în Germania, după un an de cercetări și aventuri la Polul Nord

​După cea mai mare expediție arctică din toate timpurile, nava germană de cercetare „Polarstern” a acostat, săptămâna trecută, în portul Bremerhaven. Sute de cercetători și navigatori din întreaga lume au fost implicați în proiectul mamut „MOSAiC”. Deoarece Arctica se încălzește mult mai repede decât restul lumii și ceea ce se întâmplă acolo afectează întreaga planetă, aceasta expediție este de o enormă importanță. Datele colectate pot anticipa schimbări în clima Pământului, care vizează toate generațiile viitoare. Süddeutscher Rundfunk oferă imagini și relatări colosale de pe parcursul temerarei expediții.

Nava de cercetare Polarstern a plecat din Tromsø, Norvegia, pe 20 septembrie 2019, și s-a întors în portul-mamă, Bremerhaven, la 12 octombrie 2020. Polarstern a fost însoțit de alte patru spărgătoare de gheață și trei aeronave, care au asigurat și aprovizionarea. Dupa ce timp de două-trei luni a parcurs doar 200 de kilometri de-a lungul Polului Nord geografic, ea s-a îndepărtat până la 1.000 de kilometri de continent.

• Pe floarea de gheață

Misiunea a mers înainte sfidând furtunile, temperaturile extreme, amenințarea coronavirusului (care, la un moment dat, amenința întreruperea expediției) și aproape 60 de vizite ale urșilor polari.

Traseul exact peste Cercul Polar a fost determinat și in functie de forțele naturii intervenite pe parcurs. „Ca multe lucruri din timpul călătoriei, acesta nu este planificabil în proporție de 100%”, a precizat conducatorul expediției, Markus Rex.

„Polarstern” (Steaua polară) a înghețat pe o floare de gheață și a plutit prin Arctica cu aceasta, timp de luni de zile. Nava și-a oprit motorul și a plutit în derivă cu gheața marină, atârnată de un imens plutitor. Pe acesta s-a creat o rețea de stații întinsă pe kilometri întregi, pentru a preleva mostre din apă și atmosferă. Măsuratorile cele mai înalte s-au facut la o înălțime de 35.000 de metri, iar cele mai de adâncime, la 4.000 de metri.

Cercetatorii au plecat în echipe, au înființat tabere de cercetare în zone cu întuneric timp de 24 de ore și la temperaturi de până la minus 42 de grade. Au fost colectate date despre atmosferă, gheața marină, ocean, ecosistemul și biogeochimia Polului Nord.

Ei au colectat 150 de terabyți de date climatice și cca 10.000 de probe științifice, în scopul studierii ciclului de gheață în Arctica pe parcursul unui an întreg, de la îngheț la topire. Acum, aceste date sunt evaluate, iar rezultatele obținute ar trebui să contribuie la îmbunătățirea modelelor climatice.

• MOSAiC-ul plutitor

Numele expediției conține inițialele Multidisciplinary drifting Observatory for the Study of Arctic Climate (MOSAiC), iar pe site-ul meereisportal.de a putut fi urmărit, pas cu pas, traseul navei, cu date despre expediție. Sute de oameni de știință din echipaj, proveniți din 20 de țări s-au aflat la bord sub conducerea Institutului Alfred Wegener. Au fost implicate peste 80 de institute de cercetare, iar bugetul disponibil pentru călătorie a fost de peste 140 de milioane de euro.

Misiunea a fost condusă de Institutul Alfred Wegener din Bremerhaven și Centrul Helmholtz pentru Cercetări Polare și Marine, din Potsdam. Nu numai cercetarea asupra schimbărilor climatice și impactul acesteia asupra ecosistemului sunt remarcabile în această expediție, ci și participarea internațională. Canada, SUA, Rusia, China, Japonia și UE au participat în comun la proiectul de cercetare arctică, asigurându-și acces la rezultate și datele colectate.

• Ne rămâne un deceniu

S-a întors pe uscat si conducatorul expediției, Markus Rex, de la Institutul Alfred Wegener, care a relatat mass-mediei germane despre evenimentele si incidentele de pe parcursul întregii expediții. „Nu a existat niciodată o expediție arctică la această scară. Sunt sigur că ea ne va permite să facem o revoluție în cercetarea climatică”, anticipa acesta la startul de anul trecut.

„Facem asta pentru că Arctica este epicentrul schimbărilor climatice globale”, a precizat el. „Nicăieri încălzirea globală nu avansează la fel de repede ca acolo. În același timp, Arctica este regiunea planetei noastre asupra căreia avem cele mai sărace cunoștințe despre sistemul climatic”.

Markus Rex este în prezent în curs de a scrie o carte despre expediție, cu titlul „Înghețat la Polul Nord”. Aceasta va fi publicată de editura Bertelsmann Verlag, la mijlocul lunii noiembrie.

Evaluarea lui Rex a fost extrem de pozitivă. „Am depășit limitele a ceea ce este fezabil în cercetarea arctică”, a spus omul de știință, menționând că scopurile ambițioase ale expediției au fost atinse pe deplin. „Am reușit să acoperim întregul ciclu anual al gheții marine arctice și procesele climatice din Arctica Centrală”. Au fost colectate în total 150 de terabyți de date și au fost prelevate aproximativ 10.000 de probe științifice.

„Arctica este epicentrul schimbărilor climatice”, a spus Rex. „Niciun alt loc nu se schimbă atât de repede. Sistemul său de aer condiționat este ca un mecanism de ceas complicat. Am reușit acum să măsurăm fiecare roată dințată și fiecare șurub, iar acum înțelegem mai bine ce se petrece”, a mai preccizat el.

Și descoperirile făcute au fost la fel de clare, pe cât de terifiante. „Am privit cum a murit gheața”, a spus Rex. „S-ar putea să ne rămână un deceniu pentru a salva gheața de vară.” „Dacă emisiile globale de gaze cu efect de seră nu vor fi oprite până atunci, un ocean întunecat va fi vizibil din spațiu, în loc de polul alb – cu consecințe imprevizibile pentru vreme și climă, în Europa Centrală”.

„Presupunem că acest lucru va duce, în esență, la o intensificare a vremii extreme pe latitudinile noastre. Ma doare când mă gândesc la faptul că copiii mei ar putea să nu mai poată prinde gheața marină din Arctica, cât vor trăi”, a adaugat șeful misunii Polarstern, la întoarcerea sa în Germania.

• Croaziere destructive

Înainte de începerea expediției, renumitul explorator arctic Arved Fuchs a menționat și un alt factor destructiv pentru Arctica. El a criticat turismul de croazieră ofensiv și poluarea pe care o aduce cu sine acesta.

„Numărul navelor de croazieră este în creștere – asta este problema”. „Cu cât navele sunt mai mari, cu atât ele devin mai problematice. Pe de o parte, sunt masele de turiști care se năpustesc pe uscat, iar pe de altă parte, este și comportamentul lor acolo”, a explicat Fuchs.

Fuchs a cercetat Arctica ani de zile și a putut vedea efectele la fața locului, ale acestui turism în plină expansiune. „Navele de party nu au ce cauta în Arctica”, spunea exploratorul încă de anul trecut. El s-a referit în special la marile vapoare care duc mii de pasageri în ecosistemul fragil al gheții și al urșilor polari.