Augustin Lazar, despre sectia speciala de anchetare a magistratilor: Nu poti cerceta la gramada accidente de circulatie cu dosare de coruptie

Procurorul general Augustin Lazar sustine intr-un interviu acordat Agerpres ca legea privind infiintarea sectiei speciale de anchetare a magistratilor „ne intoarce cu 27 de ani in urma”, deoarece nu pot fi cercetate in acelasi loc accidente de circulatie cu dosare de abandon in familie, denunturile depuse de detinuti din penitenciare cu dosare de coruptie si alte „lucruri imaginabile si neimaginabile”.

Lazar a fost intrebat cum va gestiona noua structura care va trebui infiintata in cadrul Parchetului General, dupa ce Curtea Constitutionala a dat unda verde pentru sectia speciala de anchetare a magistratilor.

„Simplul fapt al constitutionalitatii unui text nu inseamna si ca acel text de lege ar fi oportun si ca ar fi bun. Curtea Constitutionala nu examineaza aceste aspecte. Este obligatoriu dupa ce se publica si ajunge in vigoare. Dar, pana atunci, cei care au puterea de a decide trebuie sa stie ca ne-am intoarce cu circa 27 de ani in urma. Si cand va spun asta nu exagerez, pentru ca intre timp lumea a evoluat, a fost adoptat principiul specializarii magistratilor intr-un domeniu sau altul. Nu mai exista magistratul care se pricepe la de toate si nu are cum sa le faca pe toate. Nu poti cerceta in acelasi loc accidente de circulatie cu abandon de familie, cu denunturile inculpatilor din penitenciare, ale condamnatilor definitiv, ca nu li s-au administrat toate probele pe parcursul procesului penal, cu coruptia si cu alte si alte lucruri imaginabile si neimaginabile, pentru care se depun plangeri penale impotriva procurorilor”, a spus Augustin Lazar.

Procurorul general a mentionat ca au fost facute verificari cu privire la astfel de cauze.

„Spre exemplu, anul trecut, cate fapte de acest gen au fost denuntate in toata taram iar care au fost gestionate au fost instrumentate la nivelul parchetelor de pe langa curtile de apel, asa cum este competenta acum, si cum este competenta din 1993. Prin urmare, inca din ’93 legiutorul s-a desteptat si si-a dat seama ca a aduna din toata tara intr-un singur loc, intr-un birou, in Bucuresti, nu este european si nu este in regula si trebuie sa ne reformam, sa acordam incredere procurorilor de nivel de Curte de Apel sa verifice toate aspectele care tin de diverse lucruri, lucruri de care sunt denuntati procurorii pana la nivel de Curte de Apel, ca ceilalti care sunt la nivel de Inalta Curte competenta revine Parchetului de pe langa Inalta Curte, asa este sistemul in acest moment”, a aratat el.

Lazar a explicat ca fiecare dintre cei 20 de procurori care vor lucra in aceasta sectie speciala va avea in lucru aproximativ 200 de dosare.

„Ei bine, acum, noi tindem sa facem ce nu a existat in traditia noastra niciodata, iar daca a existat ceva mai mic si mai putin spectaculos decat ce vrea sa introduca legiuitorul acum, a existat in 1993, cand nici gand sa fi fost atatea mii de lucrari pe care trebuie sa le instrumenteze acesti procurori. Prin urmare, cei 20 de procurori de la sectia pe care o vede legiuitorul, dupa volumul de anul trecut, ar trebui sa aiba in acelasi timp cate 200 de lucrari fiecare pe care sa le instrumenteze, dar la gramada – accidente de circulatie cu abandon de familie, cu fapte de coruptie. Anul trecut au fost 6 magistrati trimisi in judecata – trei procurori, trei judecatori. Dar manopera si procesul institutional de cernere si de separare a cauzelor relevante de celelalte nerelevante nu ar trebui sa fie aici, in acest birou, fiindca cei care vor avea 200 de dosare fiecare pe biroul lor vor invoca faptul ca nu le-au putut face pe cele relevante, ca au trebuit sa le faca si pe celelalte”, a adaugat procurorul general.

El s-a referit la o afirmatie facuta in spatiul public conform careia procurorii trebuie sa rezolve dosarele in ordinea in care sunt inregistrate.

„Pai atunci unde ajungem? Fiindca lumea, intre timp, lumea juridica, a dobandit acest principiu al specializarii si nimeni nu mai face de toate. Cei care instrumenteaza coruptie se ocupa exclusiv de coruptia in justitie, cei care sunt specializati in accidente de circulatie, pe alt profil de activitate, se ocupa de acele probleme. Prin urmare, noi am tot spus acest fapt, dar nu am vazut niciun studiu de impact care sa ne contrazica. In schimb, am auzit reprosuri ca procurorii nu fac legea. Eu zic ca nu asa este dialogul juridic. O cultura institutionala presupune sa venim cu argumente unii si altii si, in sfarsit, analizand din aceasta disputa sa acceptam ca intr-adevar s-a gasit o solutie care sa fie rezonabila si care sa impace pe toata lumea. Dar sa impui practicienilor, sa le spui cum sa lucreze ceva ce tu nu cunosti, asta este absolut surprinzator”, a aratat el.

Lazar a subliniat ca probleme vor fi si cu ofiterii de politie judiciara care ii vor cerceta pe procurori si judecatori.

„Dar se va vedea ca cele 200 de dosare nu vor putea fi instrumentate de fiecare procuror si ca va trebui sa se gaseasca o modalitate sa se delege ofiteri ai politiei judiciare. Apoi, se va ivi problema ca ofiteri de politie judiciara cerceteaza procurori si judecatori si nu o sa convina multora, pentru ca nici nu e normal sa fie asa. Si de aici mai incolo se va vedea, se vor carpi sau se vor gasi solutii in pripa specifice situatiei cand nu se fac studii de impact”, a mai spus Lazar.