Autostrada de Centură Sud a Capitalei are constructorii desemnați, dar lucrările încă sunt departe de a începe. Unde apar problemele
Cele trei secțiuni ale Autostrăzii de Centură (A0) Sud a Capitalei – o nouă șosea de mare viteză de circa 52 de km care va uni A1 de A2, diferită de actuala șosea de centură – au constructorii desemnați de către Compania de Drumuri, la capătul unei licitații ce a durat aproape un an. Chiar și așa, până la demararea lucrărilor ce vor dura 3 ani și jumătate, proiectul se poticnește în numeroase contestații din cauza faptului că unele oferte au fost descalificate pe motive considerate neîntemeiate, dar și în procedurile de expropriere care sunt în întârziere.
- Pe 8 mai, Compania de drumuri a anunțat caștigătorul pe ultimul din cele trei loturi ale Autostrăzii de Centură (A0) Sud a Capitalei. Astfel, Lotul 2: Km 69+000 – Km 85+300 a fost atribuit către turcii de la Alsim Alarko Sanayi Tesisleri ve Ticaret AS cu oferta de 750.849.942,12 Lei fără TVA (cca. 162 de milioane de euro)
- Aceeași firmă din Turcia a câștigat anterior și Lotul 1, de aproape 17 km (Sectorul 1, Km 52+070 – Km 52+770 aferent Centurii Nord și Sectorul 2, Km 52+770 – Km 69+000, aferent Centurii Sud) cu o ofertă de 830.679.662,15 lei, fără TVA (cca. 178 de milioane de euro).
- Pe 26 aprilie a fost desemnat și câștigătorul pentru proiectarea și execuția Lotului 3 în lungime totală de 17,5 km (Sectorul 1, km 85+300 și km 100+765 aferent Centurii Sud, iar Sectorul 2 km 0+000 și Km 2+500, aferent Centurii Nord.): Asocierea Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL – Artera Proiect SRL, cu preţul de 882.363.613,61 lei, fără TVA (cca. 189 de milioane de euro).
Cele trei Loturi, scoase la licitație în iulie 2017, au ca termen 12 luni pentru proiectare și 30 de luni pentru desfășurarea lucrărilor, odată ce va fi emis ordinul de execuție după semnarea contractelor.
Numeroase contestații după ce multe oferte au fost descalificate
„Din păcate, semnarea contractelor se va amâna cu multe luni din cauza contestațiilor aflate pe rolul Tribunalului București și al CNSC. Din informațiile noastre, cel puțin 9 contestații au fost înaintate de majoritatea constructorilor descalificați de CNAIR”, transmite Asociația Pro Infrastructura.
ONG-ul subliniază că motivele invocate țin de descalificarea unor oferte în etapa de evaluare financiară, ele fiind declarate conforme inițial din punct de vedere tehnic.
„Printre motivele invocate de CNAIR pentru descalificări se numără: erori de tehnoredactare în cazul sumelor pentru gardul de împrejmuire al autostrăzii, neincluderea costului apei în cel de producție a betonului, categorii de lucrări trecute în oferta financiară în alt loc decât cel uzual, necorelarea unor unități de măsură, specificațiile tehnice necorespunzătoare ale hidroizolației de pe structuri și așa mai departe”, scrie API.
„Dintr-o primă analiză, motivele descalificărilor au un impact nesemnificativ sau chiar nul din punct de vedere financiar și sunt erori de tehnoredactare, de corelare între diferite secțiuni ale documentației depuse și care se pot corecta ulterior, conform principiilor din legislația națională și europeană”, mai e de părere Asociația.
Un Lot a fost atribuit mai scump decât era estimat, la o diferență de peste 300 de milioane de lei de cea mai mică ofertă depusă
Descalificarea unor oferte a dus, spre exemplu, ca pe Lotul 3, cel acordat companiei românești UMB, valoarea de atribuire să fie mai mare chiar decât ce estimase Compania de Drumuri, diferența între aceasta și cea mai mică ofertă depusă la licitație fiind de peste 300 de milioane de euro.
Deputatul USR, Cătălin Drulă, membru în Comsiia de Transporturi din Camera Deputaților, este de părere că descalificările pe bandă rulantă din licitațiile pentru A0 Sud au „un aer suspect”. ”Pare că ne întoarcem în anii în care se descalificau 5-7 oferte ca să câștige cine trebuie”, declara Drulă în urmă cu câteva săptămâni.
„În mod firesc, la o licitație pentru lucrări publice îți dorești, ca autoritate contractantă, o concurență cât mai mare. Evaluarea ofertelor nu se face prin a le căuta nod în papură, doar-doar se găsește un motiv de descalificare. De altfel, există și jurisprudență (decizii ale Curților de Apel) pe această temă, a eliminării ofertanților pentru erori minore, în care Curțile au statuat că în măsura posibilului autoritatea contractantă trebuie să încerce lămurirea viciilor minore ale ofertelor și că acestea nu constituie motiv de eliminare din procedură”, susține Drulă.
„Prin astfel de eliminări se pierde din concurență și, prin consecință, din eficiența cheltuirii banului public. În plus, apar întârzieri în finalizarea licitațiilor prin aceste contestații”. mai susține deputatul, fost consilier pe probleme de infrastructură în guvernul Cioloș.
Un alt impediment riscă să întârzie implementarea proiectului: nerealizarea la timp a exproprierilor
„Chiar dacă, în cel mai fericit caz, contractele de proiectare și execuție vor fi semnate în 2018, lucrările nu vor putea începe nici măcar în 2019 deoarece nu sunt gata exproprierile. Licitația pentru achiziționarea serviciilor necesare este în derulare, data pentru evaluarea ofertelor fiind stabilită deocamdată pentru finalul lunii iunie 2018. Conform obișnuinței ultimilor ani, sfârșitul lui 2019 ar fi un termen optimist pentru obținerea terenurilor de pe traseul autostrăzii”, transmite Pro Infrastructura.
„Un alt risc legat de cheltuirea ineficientă a banilor statului și dezangajarea fondurilor europene îl reprezintă compania din Turcia care a câștigat primele două loturi. Deși la nivel mondial portofoliul acesteia este impresionant, în România este prezentă printr-un SRL cu 3 angajați (la nivelul anului 2016). De cele mai multe ori, experiențele au fost nefaste în cazul acestor companii fără active, structură și know-how în țara noastră”, mai notează API.
Citește mai mult:
INTERVIURILE HotNews.ro