Avem 11 șomeri pe fiecare loc de muncă liber. O explicație cu Ionești, Popești și Nițești

​Avem circa 42.000 de locuri de muncă vacante, potrivit unui anunț făcut luni de Statistică, dar si 462.000 șomeri. Adică 11 șomeri pe fiecare loc de muncă vacant.

Explicațiile nu sunt foarte complicate, ci țin de mobilitatea redusă a forței de muncă și de tipul de serviciu oferit.

Cazul domnului Ionescu

Domnul Ionescu este unui din sutele de mii de șomeri. A lucrat ca funcționar bancar până când instituția l-a pus pe liber. Ionescu lucra într-un orășel de provincie, în care toată lumea cunoaște pe toată lumea. În respectivul orășel există locuri de muncă vacante dar dl. Ionescu refuză posturi pe care le consideră sub demnitatea lui. „De la 6.000 de lei lunar nu mă pot angaja ca vânzător în butic cu 2.000 de lei pe luna”, spune el. E de înțeles.

Ionescu încearcă să își găsească un loc de muncă tot în zona financiară și a luat legătură cu alte bănci din oraș ca să își ofere serviciile. Deocamdată așteaptă. Este șomajul de așteptare.

Cazul domnului Popescu

Domnul Popescu a lucrat în marketing. Vânzări, mai precis. Vindea produsele unei fabrici de perdele și lenjerie de pat. Asta a făcut o viață, la asta se pricepe. N-a mai mers afacerea așa că a rămas pe drumuri. Ar mai fi o fabrică similară care e la vreo 200 de kilometri distanță și unde s-ar putea angaja, dar cum să-și lase soția și copii că să se mute practic la 200 de kilometri de casă? Cererea lui de muncă nu se va întâlni prea curând cu oferta de muncă. Iar țară e plină de Popești și de Ionesti.

Cazul domnului Constantinescu

Fost corporatist de top, cu salariu de mii de euro timp de ani buni de zile. A văzutjumătate din lume. A venit un tinerel (angajat de el în urmă cu ceva vreme) care i-a suflat postul. Acum trăiește din ce a strânsîn anii de șefie. De 3 ani nu lucreazăși nu vrea să coboare sub un anumit nivel al salariului. Așteaptă „până s-o ivi ceva pentru mine”, zice trist. Acel ceva nu se va ivi îngraba, întrucât lumea s-a schimbat.

Cel maitareîlafectează faptul că nu mai e chemat la petrecerile la care odinioarăera considerat sufletul chefului.

Cazul domnului Nițescu

Familie, doi copii. Lucrează fiecare dintre soțiînstrăinătate, cate 6-9 luni pe an. Iau circa 1000 eur/net/lunar. Cu baniiadunați ACOLO îșimărescgospodăria AICI. Acolo lucreazăla negru. El întâmplărie, ea în domeniul social.

Nu suntînregistrațicașomeri, nu figurează nici căangajați, pentru că nici nu sunt. Nu vor să se stabilească acolo (cu câteva eforturi ar putea) pentru că „mai bine o duci aici, cu banii LOR”. Dar nici aici n-ar îmbătrâni pentru că doar un orb n-ar vedea încotro se îndreaptă țara.

„Deocamdată nu ne plângem, om vedea ce o sămai fie”, zic ei la unison înainte de un barbecue oferit vecinilor. A doua zi urmau să plece iar în străinătate, că li se terminaseră banii.

Mai e și capcana stipendiilor sociale și a muncii la negru, dar într-o mai mică măsură. Un șomer care „se descurcă” și obține un certificat de handicap în baza căruia încasează o rentă lunară și mai lucrează la negru nu are nevoie de muncă ”oficială”. Dacă se mai face rost și de un ajutor de șomaj, e om făcut. Cazurile sunt puține, dar există.

Comunicatul transmis de INS

În trimestrul IV 2022, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administrația publică (1,61%), activități de spectacole, culturale și recreative (1,46%), transport şi depozitare (1,44%), respectiv distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (1,41%).

În industria prelucrătoare s-a concentrat o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (10,5 mii locuri vacante), iar valoarea ratei a fost 0,95%.

Sectorul bugetar a însumat circa 21% din numărul total al locurilor de muncă vacante.

Astfel, 4,4 mii locuri vacante s-au regăsit în administrația publică, 3,1 mii locuri vacante în sănătate și asistență socială, iar 1,3 mii locuri vacante în învățământ.

La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în construcţii (0,25%) și în alte activități de servicii (0,26%).

Cele mai puține locuri de muncă vacante s-au regăsit în tranzacții imobiliare, alte activități de servicii, respectiv în industria extractivă (0,1 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).

N.Red: Numele Ionescu, Popescu, Constantinescu sau Nițescu sunt alese doar pentru exemplificare, nefiind atribuite vreunei persoane reale