Averile vamesilor dau erori de milioane

Vamesii uita ce terenuri au sau cand au cumparat casele. De exemplu, familia de vamesi Lespuc scrie, in declaratiile de avere, ca detine o vila, dar se cam balbaie cu suprafata imobilului.

Directorul-adjunct al DRV Cluj, Calin Lespuc, detine, potrivit declaratiei de avere, o vila (vezi foto) pe strada Odobesti si un apartament in centrul orasului pe strada Regele Ferdinand. In prima declaratie, depusa de catre directorul-adjunct la inceputul anului 2005, acesta scrie ca detine un teren de 800 de metri patrati, cumparat in 2001, si o casa in constructie.

Calin Lespuc revine cu o precizare in declaratia din 2006: terenul de 800 de metri patrati a fost cumparat in 2003, nu in 2001.

Vila ia proportii

Un alt semn de intrebare din declaratia lui Lespuc il ridica situatia imobilului. In declaratia din 2005 scrie ca este in constructie, in timp ce vecinii sai de pe strada Odobesti sustin ca directorul adjunct s-a mutat acolo inca de acum doi ani. Calin Lespuc este casatorit cu Dorothea Lespuc, consilier superior in cadrul DRV.

Si unul si celalalt au depus declaratii de avere asupra carora au revenit ulterior. In 2005, vila familiei Lespuc avea, potrivit declaratiei celor doi, 230 de metri patrati. Dupa un an, declaratia se schimba, casa ia proportii: 320 de metri patrati.

Investitie pe credit

Cum s-ar justifica, citind doar declaratiile de avere ale celor doi, investitia familiei? Sotii Lespuc spun ca intre intre 2002 si 2005 au contractat credite bancare de 31000 de euro. Expertii imobiliari contactati de ZIUA de Cluj au declarat ca in 2004, anul in care sotii Lespuc s-au mutat in noua casa, imobilul de pe strada Odobesti nu putea fi construit cu 31000 de euro.

Numai terenul, spun ei, valora la acea data 70 euro/mp, adica 56000 de euro. Pe aceeasi strada, un imobil de 120 de metri patrati, adica de doua ori mai mic decit cel al familiei Lespuc, fara teren aferent, se vinde acum la pretul de 90.000 de euro.

Silentio stampa

Am incercat sa lamurim neconcordantele din declaratiile de avere ale familiei Lespuc, insa directorul adjunct al DRV Cluj a refuzat dialogul cu reporterii ZIUA de Cluj. In 2005, sotii Lespuc au mai cumparat in aceeasi zona un teren de 400 metri patrati.

Conform evaluarii realizate la cererea reporterilor ZIUA de Cluj de catre experti imobiliari in acest moment proprietatea sotilor Lespuc (terenul plus casa) valoreaza acum in jur de 170. 000 de euro. Reamintim faptul ca sotii Lespuc au fost suspectati de incompatibilitate, conform Legii 161/2003, de reprezentantii Centrului Roman pentru Resurse Juridice.

Directorul Regionalei, Dorin Ghiurutan, spune, insa, ca n-ar fi o problema legala intrucat intre cei doi nu exista raporturi de subordonare.

Suntem saraci lipiti

Familia de vamesi Lespuc nu este singura cu probleme la declaratia de avere. Un alt exemplu este cel al consilierului superior al DRV Cluj, Rodica Mocan. In ianuarie 2006, Mocan a semnat o declaratie de avere in care scrie ca sotul ei a primit o donatie de 6 milioane de euro si ca Raluca Mocan, fiica ei, are o bursa de 10 milioane de euro! A fost o greseala pe care am corectat-o ulterior.

Am mai multe credite. De fapt, suntem saraci lipiti din cauza creditelor, a declarat Rodica Mocan. In declaratia corectata, donatia este de 6000 de euro, iar bursa, de 10.000. Mentionam ca angajatul DRV Cluj a completat nu mai putin de patru declaratii de avere din 2005 pana acum. Insusi directorul DRV Cluj, Dorin Ghiurutan, a fost nevoit sa isi rectifice declaratia de avere.

Mai precis, in 2005 el a mentionat ca detine un teren de 800 de metri patrati in comuna Floresti. La inceputul lui 2006, directorul DRV rectifica declaratia si mentioneaza ca detine 900 de metri patrati de teren. Am mai cumparat teren in aceeasi zona, a declarat acesta. Cu toate acestea, in declaratia modificata nu apare o alta achizitie de teren distincta fata de cele 800 metri patrati de teren.

Studiu pe spaga de la Vama

Un studiu realizat de Centrul pentru Analiza si Dezvoltare Institutional`, realizat in 2004, evidentia fenomenul coruptiei in vami. Studiul arata ca reprezentantii firmelor de transport mituiesc vamesi pentru a scurta timpul operatiunilor de vamuire. In acelasi sondaj se arata ca o societate a dat, in medie pe an, 139 de spagi cu o valoare de 83 de euro.

Graficele realizate de specialisti au relevat faptul ca 10-12 dintre reprezentantii societatilor intervievate au afirmat ca fac plati neoficiale catre vamesi. Cel mai recent caz de coruptie este cel al celor 18 vamesi de la Aeroportul International Henri Coanda, cercetati de catre DNA pentru coruptie.