Avocatii ar putea beneficia in continuare de imunitate. Comisia Juridica a modificat foarte putin controversatul proiect de lege

Comisia Juridica a dat un nou raport asupra controversatului proiect de lege prin care avocatilor li se acorda o imunitate sporita, in sensul in care procurorii nu au voie sa ridice inscrisuri, sa puna sub sechestru sau sa dispuna confiscarea comunicarilor scrise intre client si avocat, nici a calculatoarelor sau telefoanelor mobile apartinand avocatilor, dupa ce, in alte doua dati precedente, nu a schimbat nimic. Secretarul de stat in Ministerul Justitiei Gabriel Scutea a explica ca modificarea adusa de comisie a fost eliminarea conditiei informarii „de indata” asupra interceptarii realizate, precum si faptul ca decanul baroului sau un reprezentant al acestuia nu mai trebuie sa fie prezent la efectuarea perchezitiilor in biroul avocatului. Practic insa, imunitatea avocatilor a ramas in lege, insa a fost foarte putin redusa.

Ce a precizat Scutea dupa sedinta comisiei:

• „Legea referitoare la modificarea statutului avocatilor si exercitarea profesiei de avocat a urmarit cateva puncte pe care MJ le-a evidentiat in dezbatere ca necesare pentru asigurarea unui echilibru din sfera procedurii penale.
• In acest moment s-a eliminat conditia obligatorie de participare a decanului baroului sau a unui reprezentat al acestuia la efectuarea unor perchezitii.
• De asemenea, o alta eliminare care s-a produs este cea referitoare la articolul 139 in situatia in care apar, in anumite interceptari, convorbiri intre avocat si clientul sau. Acestea sunt exceptate din retinerea la proba, iar in ceea ce priveste procedurile de informare care au loc intre procuror, instanta, respectiv persoana care a fost interceptata, s-a eliminat conditia informarii „de indata”.
• De asemenea noi am mai avut observatii referitor la bunurile care se ridica la perchezitie si referitor la acestea un amendament a fost admis astfel incat sa nu fie ridicate bunuri care sunt ale clientului si care nu au legatura cu cauzele in care acesta beneficiaza de confidentialitatea client-avocat.
• Inculpatii pot fi interceptati, iar in situatia in care sunt surprinse si convorbiri intre acestia si avocatii lor, sunt aparate de confidentialitate si ele nu pot fi folosite ca probe.
• Sunt niste elemente referitoare la confidentialitate de care trebuie sa ne raportam pentru ca asta este scopul avocaturii cu toate acestea exista prevederi care nu impiedica atunci cand si avocatul este suspect sau inculpat intr-o cauza ca limitarile sa nu mai subziste. In momentul in care avem si o acuzatie formulata referitoare la avocat, limitarile nu sunt aplicabile.”

Ce prevedea legea:

Despre perchezitii

„Sunt exceptate de la masura ridicarii de inscrisuri si de la masura confiscarii:

a)inscrisurile care contin comunicari intre avocat si clientul sau.

b) inscrisurile care contin consemnari efectuate de catre avocat cu privire la aspecte referitoare la apararea unui client

c) inscrisurile, suporturile de sunet, imagine si date incredintate de catre un client al sau in vederea exercitarii apararii.

Exceptarile prevazute la alin nu se aplica in situatia in care din probe rezulta suspiciunea rezonabila ca avocatul a comis infractiuni in exercitarea activitatilor specifice profesiei.”

Despre interceptari:

„Nu vor putea fi ascultate si inregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului si nici nu va putea fi interceptata si inregistrata corespondenta sa cu caracter profesional, decat in conditiile si cu procedura prevazute de lege.

Raportul dintre avocat si persoana pe care o asista sau o reprezinta nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decat daca exista date ca avocatul savarseste ori pregateste savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute in art. 139 alin 2 c. pr pen. Daca pe parcursul sau dupa executarea masurii rezulta ca activitatile de supraveghere tehnica au vizat si raporturile dintre avocat si suspectul ori inculpatul pe care acesta il apara, probele obtinute nu pot fi folosite in cadrul niciunui proces penal, urmand a fi distruse, de indata, de catre procuror. Judecatorul care a dispus masura este informat, de indata, de catre procuror. Judecatorul dispune informarea, de indata, a avocatului.”

Proiectul a ajuns pentru a treia oara la Comisia juridica dupa ce plenul a decis, pe 5 septembrie, sa il retrimita, intrucat la finalul lunii iunie nu a fost adusa nicio modificare formei controversate a proiectului, in ciuda criticilor si apelului facut de ministrul Justitiei, Raluca Pruna. La solicitarea grupului PSD, proiectul a fost retrimis la comisia juridica cu termen de o saptamana, invocandu-se insa modificari necesare la „forma” legii.

Proiectul de Lege privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat va fi dezbatuta, avand raport de adoptare, si ar urma sa intre la votul final al Camerei Deputatilor marti.

Amintim ca, pe 14 iunie, Comisia Juridica a adoptat un raport de admitere pentru proiectul de lege, neaducand nicio modificare, desi plenul Camerei il trimisese inapoi la comisie tocmai pentru acest lucru, dupa un val de critici.

Proiectul de modificare a Legii profesiei de avocat ofera imunitate avocatilor – in sensul in care procurorii nu au voie sa ridice inscrisuri, sa puna sub sechestru sau sa dispuna confiscarea comunicarilor scrise intre client si avocat, nici a calculatoarelor sau telefoanelor mobile apartinand avocatilor.

Secretarul de stat in Ministerul Justitiei Florin Motiu a aratat ca ministerul isi mentine punctul de vedere initial – si anume ca proiectul ar trebui modificat.

Amintim ca liderul PNL Alina Gorghiu a criticat dur acest proiect, despre care a spus ca este „o aberatie” si ca doreste modificarea ei. Cu toate acestea, la dezbaterile din comisie au existat doar doua abtineri din partea PNL – deputatii Gabriel Andronache si Niculina Mocioi.

„Evident ca vom cere retrimiterea legii la comisie si eliminarea acelor proceduri care favorizeaza imunitatea avocatului. Este o aberatie legea, trebuie reintoarsa, trebuie eliminate acele prevederi”, declara Gorghiu pe 16 mai.

• Citeste aici raportul dat de Comisia Juridica in 4 mai
• Vezi aici parcursul legislativ

Proiectul a fost criticat de ministrul Justitiei, Raluca Pruna, in fata Consiliului Superior al Magistraturii. Ministrul a aratat ca, in opinia sa, nu se poate ca o profesie liberala, fie si cea a avocatilor, sa se bucure de imunitate absoluta, acest lucru fiind „nemaiintalnit in Uniunea Europeana, cel putin”.

„Cred ca nu putem face din niciun fel de profesie liberala, fie si din profesia liberala a avocatilor, o profesie care se bucura de o imunitate absoluta; este ceva nemaiintalnit in Uniunea Europeana, cel putin”, a declarat Raluca Pruna, potrivit Agerpres.

Proiectul a fost criticat si de DNA. Adoptarea modificarilor la legea avocaturii „ar avea drept consecinta nulitatea unor probe deja administrate in dosarele Directiei Nationale Anticoruptie, aflate atat in faza de urmarire penala, cat si pe rolul instantelor de judecata”, s-a aratat intr-un raspuns transmis de Departamentul National Anticoruptie la solicitarea HotNews.ro.

DNA mai arata ca adoptarea modificarilor ar crea o exceptare a unor categorii profesionale de la aplicarea dispozitiilor Codului de Procedura Penala care trebuie sa se aplice tuturor persoanelor, indiferent de profesia pe care o exercita.

***

Daca modificarile la legea avocaturii vor fi adoptate si intra in vigoare, printre marii beneficiari se numara Dan Sova si Victor Ponta, deoarece unul din efecte ar fi nulitatea actelor procedurale din dosarele in care sunt cercetati in calitatate de avocati, au declarat pentru HotNews.ro surse judiciare inca de anul trecut, cand legea a intrat in dezbaterea Parlamentului.

Potrivit acestora, interdictia impusa procurorilor de a ridica orice comunicari intre avocat si client precum si de a face percheztii informatice transforma cabinetele de avocatura in viitoare buncare bune de ascuns infractiuni, au mai declarat sursele citate.

Procurorii nu au voie sa ridice inscrisuri sa puna sub sechestru sau sa dispuna confiscarea comunicarilor scrise intre client si avocat, nici a „suporturilor de sune, imagine si date”, adica a calculatoarelor sau telefoanelor mobile apartinand avocatilor. Asa suna unul dintre amendamentele admise la legea avocaturii depuse de senatorul PSD, Ioan Chelaru, si insusite de Comisia Juridica din Senat. Raportul Comisiei juridice cu aceste modificari a ajuns, marti,i in plen, urmand ca miercuri sa fie votate modificarile la legea avocaturii.

Un alt amendament depus tot de senatorul PSD Ioan Chelaru prevede ca avocatii nu raspund daca nu denunta fapte de coruptie despre care afla in exercitarea profesiei, sunt obligati sa o faca doar in cazurile de infractiuni cu violenta sau terorism.

Cum a explicat la vremea respectiva senatorul PSD amendamentele propuse si, intre timp adoptate, la legea avocaturii:

• „Acestea (perchezitii informatice – n.r.) privesc anumite raporturi, nu poti sa interzici confiscarea de inscrisuri in general. Se refera la raporturile dintre client si avocat, atata timp cat nu si avocatul este suspect de comiterea unei infractiuni. In prezent nu exista niciun fel de protectie a avocatului, este foarte usor ca avocatul sa devina suspect numai prin faptul ca asista un suspect sau un invinuit. Si am vrut sa fie clara o delimitare din acest punct de vedere si sa asigur o protectie a avocatului care sa isi poata face profesia nu sub presiunea organului de urmarire penala. Daca ulterior se constata ca este complice la o infractiune, fara nicio discutie. Eu nu vreau sa protejez avocatul impotriva legii, eu vreau sa protejez avocatul impotriva abuzurilor, atat. Perchezitiile nu se pot face decat in prezenta decanului baroului sau a unui reprezentant al decanului baroului. Pentru ca am nevoie de cineva neutru. Organul de urmarire penala vine si face perchezitii in urma unui ordin si are un interes, invinuitul sau suspectul are un alt interes, si atunci este nevoie de un organ neutru care sa asigure obiectivitatea acestor perchezitii.”

De notat ca autorul amedamentelor anul trecut, in Comisia Juridica din Senat, este senatorul PSD Ioan Chelaru este si presedintele Uniunii Juristilor din Romania. UJR a primit in 2014, de la Guvernul Ponta, statutul de organizatie de utilitate publica, statut din care decurg o serie de avantaje financiare. Senatorul Chelaru a fost unul dintre avocatii lui Sorin Ovidiu Vantu si omul sau de incredere.

Proiectul de lege care aduce o serie de modificari legii privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat a fost inregistrata la Senat in decembrie 2014. Modificarile propuse de senatorul PSD Ioan Chelaru au fost adoptate in Senat, in prezent fiind discutate in Comisia Juridica din Camera Deputatilor. Reamintim ca, daca legea trece de plenul Camerei, urmatorul pas este promulgarea.

De remarcat ca initiatori proiectului de lege sunt, majoritatea, parlamentari-avocati:

Boboc Catalin – senator PNL; Chelaru Ioan – senator PSD (avocat); Chiuariu Tudor-Alexandru – senator PNL (avocat); Corlatean Titus – senator PSD; Dontu Ovidiu-Liviu – senator PSD (avocat); Federovici Doina-Elena – senator PSD; Jipa Florina-Ruxandra – senator UNPR (fost avocat); Miron Vasilica-Steliana – senator PNL (avocat); Nicolae Serban – senator PSD (avocat); Nicula Vasile-Cosmin – senator PSD; Pataki Csaba – senator UDMR; Popa Nicolae-Vlad – senator PD-L (avocat); Sova Dan-Coman – senator PSD (avocat); Tise Alin-Paunel – senator PD-L (avocat); Adam Luminita-Pachel – deputat PP-DD (avocat); Barbulescu Daniel-Ionut – deputat PSD (avocat); Cataniciu Steluta-Gustica – deputat Independent (avocat); Cseke Attila-Zoltan – deputat UDMR; Emacu Gheorghe – deputat UNPR; Fenechiu Catalin-Daniel – deputat PP-DD (avocat); Florea Daniel – deputat PSD (avocat); Ionescu Aurelian – deputat PC (avocat); Iordache Florin – deputat PSD (avocat); Manolache Marius – deputat PSD (avocat); Mate Andras-Levente – deputat UDMR (avocat); Nicolicea Eugen – deputat UNPR; Paslaru Florin-Costin – deputat PSD; Podasca Gabriela-Maria – deputat PSD; Popa Radu Mihai – deputat PP-DD; Stragea Sorin Constantin – deputat PSD