Bailout cu cistiguri de 13 miliarde de dolari. Cum Fed a fost "tepuita" de banci

Daca v-ati intrebat ce inseamna sa fii jurnalist de business inteligent, iata niste baieti de la Bloomberg, care au descoperit cam cit de mare e teapa pe care si-au luat-o contribuabilii americani de la bancile salvate de guvernul american in plina criza economica. Pe scurt, asa cum am priceput eu povestea, Fed a acordat bancilor un ajutor total de nu mai putin de 7,77 trilioane de dolari doar in 2009, adica mai bine de jumatate din produsul intern brut (PIB) al Statelor Unite. Fara a pune la socoteala prima transa, din decembrie 2008, de 1,2 trilioane de dolari, scrie Alex Mihaileanu, pe blogul lui.

De atunci, au calculat cei de la Bloomberg, bancile americane au facut, doar pina acum, venituri suplimentare de peste 13 miliarde de dolari, fara a socoti veniturile viitoare. In teorie, statul american si-ar recupa, la un moment dat, banii imprumutati, dar ramine o „teapa” morala, daca ne gindim ca imprumutul luat de la Fed pentru a se salva nu a fost altceva decit un ajutor pentru a-si creste profiturile – pe credit. Caci, pina la urma, despre asta vorbim, despre a face profit pe credit.

Interesant insa e altceva, anume ca imprumurile nu au inceput odata cu criza, ci cu un an inainte. Jurnalistii de la Bloomberg au primit, ca urmare a „Legii 544” de la ei de-acasa – Freedom of Information Act – vreo 29.000 de pagini despre bailout. Atit bancile, cit si Fed, au incercat sa tina secrete datele bailoutului, respectiv ce sume au fost acordate cui si orice alte date contractuale. Imprumuturile au fost acordate incepind din 2007, cind bancile au luat credite pe principiul „am o groaza de datorii, ipoteca la casa si ratele neplatite de jumatate de an, dar ma duc la banca centrala, declar ca n-am nici o datorie si cer imprumut”. Si a functionat.

Sumarul povestii il gasiti pe Slate, de unde am furat si eu exemplul dintre ghilimelele de mai sus. Povestea intreaga e pe site-ul Bloomberg. Ce e de-a dreptul strigator la cer – pentru americani, cel putin – este ca bancile, desi salvate din banul public, nu au oprit sau macar limitat, atit cit le-ar fi permis un minimum de bun-simt, bonusurile. Astfel ca, in 2010, bonusurile acordate de primele sase cele mai mari banci s-au ridicat la peste 146 de miliarde de dolari, adica, in medie, cite peste 126.000 de dolari de cap de angajat. Care angajat, fireste, n-a primit nimic, ca bonusurile nu erau pentru el, ci pentru sefi. Ca idee, valoarea totala a bonusurilor a fost similara celei din 2007, dinainte de criza.

Nu in ultimul rind, pentru a explica de ce Fed a luat o „teapa” morala de 13 miliarde de dolari, ideea ar fi urmatoarea: bancile au luat bani de la Fed cu o dobinda de 0,01% – practic, inexistenta sau, ma rog, maruntis, la ce sume au imprumutat – din care au dat mai departe la populatie, sub forma de credite acordate la dobinzi, desigur, similare cu cele dinainte de criza. Din acele dobinzi, veniturile se ridica la 13 miliarde de dolari. Desigur, teapa nu e neaparat in profit, cit mai ales in bonusurile acordate in continuare, fara nici o problema de moralitate.

Alte cifre, conform Bloomberg:

• 3,6 milioane de locuinte scoase la licitatie, din august 2007 pina in prezent, din cauza ca americanul de rind nu si-a mai permis rata ipotecara
• Cele mai mari sase banci americane au incasat 4,8 miliarde de dolari din cele 13, iar cel mai mult a incasat Citigroup – 1,8 miliarde
• Posibilitatea de a face profit de pe urma bailoutului, respectiv cistigurile inregistrate ca urmare a dobinzii reduse acordate de Fed, reprezinta echivalentul posibilitatii de a cumpara un dolar la pretul de 97 de centi

Povestea e absolut fabuloasa, merita urmarita. Dupa cum spune Ted Kaufman, un fost senator de Delaware din partea democratilor care a incercat sa introduca o lege de limitare a „marimii” bancilor, America e suta la suta nepregatita pentru o noua criza financiara.

Comenteaza pe Subiectiv.